Ucid calvarul numit depresie, zambesc fals pentru buna impresie

Zilele trec, anii se uita. Un curs festiv, un banchet, alt curs festiv, alt bachet. Imi spune :”Ce-ti pasa tie bai Codrin, tu pleci in state la vara”. Suntem toti atat de inchisi unul altuia. Oare daca am fi intr-atat de deschisi incat sa primim totul de la celalat sa ne putem citi unul altuia in suflet pana in adancuri, cu cat ne-am lumina reciproc destinul ? Mi-e scarba de oamenii care in momente de final se stapanesc si isi impun atitudini pentru a face impresie. Cand veneam la Iasi acum 3 ani imi aduc aminte ca telul era sa termin o facultate si m-as fi considerat fericit de indeplinirea obiectivului. Dar odata ce termini mai ramane doar senzatia ireparabilului, sentimentul parasirii si pierderii.

Alexandra

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Next Post

Galeriile anticariat

Tue Oct 15 , 2019
Am numai cosmaruri de cand cu banchetul. Doar vise care nu te lasa sa te odihnesti. Sa fie de oboseala, sa fie de altceva, dar ma doare capul de la ele. Ma deranjeaza astazi campania electorala din camin. M-au trezit din cosmarul meu. Galagie mare, imparteau tricouri, se termina campania […]