Dupa o pandemie de COVID-19 si zeci de mii de infectari cu SARS-CoV-2, doi ani de stare de urgenta si de stare de alerta credeam ca ne-am mai linistit si putem reveni la o viata cat de cat normala. Intre timp a aparut alta infectie ingrijoratoare si tot mai multe cazuri de infectare.
Noua boala la care se uita toata lumea cu ingrijorare este variola maimutei, un tip periculos de variola cu simptome moderate, din fericire, cel putin pana acum. Deja sunt patru cazuri si in Romania si numarul lor e posibil sa creasca, in lume sunt peste 1.600 de cazuri intr-un numar ingrijorator de mare de tari. Ar trebui sa ne ingrijoreze aceasta situatie?
O poti face si in copilarie, o poti face si in viata de adult. Discutam despre variola, infectia extrem de contagioasa ce are la baza virusul variolic. Primele semne ale variolei sunt febra mare si eruptiile cutanate, stare de rau si oboseala accentuata. La 12 zile de la infectare apar si primele semne clare ale variolei.
Originea variolei este necunoscuta. Dovezile gasite pe corpurile mumiilor egiptene sugereaza ca variola ar fi existat de mai bine de 3.000 de ani. Raspandirea variolei a fost una destul de rapida. Daca in secolul 6 comertul intens China-Coreea a adus variola si in Japonia, in secolul 7 expansiunea araba duce variola in Africa de Nord, Spania sau Portugalia. Vin si cruciadele in secolul 11 si variola ajunge in Europa, ocuparea unei parti din Africa de Vest de catre Portugalia aduce temuta boala si acolo, in secolul 15. Deja in secolul 18 exploratori din Marea Britanie aduc variola in Australia.
Variola a fost o boala extrem de periculoasa, trei din zece infectari erau fatale. Cei care totusi supravietuiau dupa infectii ramaneau cu cicatrici severe. Una dintre primele metode de control pentru variola a fost „variolarea”, adica expunerea voita la virus pentru a determina un raspuns imunitar. Cei care contactau boala asa nu mai riscau sa moara, erau mult mai putine decese.
Un doctor englez, Edward Jenner, a pus bazele campaniei de vaccinare de mai tarziu, impotriva variolei, in 1796. El si-a dat seama ca expunerea la alt tip de variola, variola vacii, ar putea sa ne protejeze de variola. A facut mai multe teste, a publicat rezultatele sale si vaccinarea era posibila din acel punct.
In 1959, Organizatia Mondiala a Sanatatii a inceput un plan de eradicare definitiva a variolei. In 1967 deja nu mai erau cazuri de variola in America de Nord, Europa, dar apareau in continuare in America de Sud, Asia, Africa. In zece ani am ajuns sa nu mai vedem cazuri de variola in Asia, America de Sud sau in Africa. Din mai 1980 lumea nu mai avea de ce sa se teama de variola, aceasta fusese eradicata, nu mai apareau cazuri noi.
Cu toate astea, in 2022 ne confruntam cu un alt tip de variola, variola maimutei, o boala rara cauzata de virusul variolei maimutei. Deja avem si in Romania (16 iunie 2022) patru cazuri de variola maimutei si e posibil ca numarul sa creasca in urmatoarele luni, la fel cum se intampla si cu infectarile cu SARS-CoV-2 la inceputul pandemiei. La nivel mondial sunt peste 1.600 de cazuri confirmate (15 iunie 2022), 1.500 de cazuri suspecte doar in 2022, 72 de decese si peste 39 de tari care au raportat cazuri.
Primul caz confirmat in lume a fost in 1958, deci nu e o boala de data recenta, cum s-a intamplat in cazul infectarilor cu SARS-CoV-2. Numele variola maimutei vine de la infectarea unor maimute tinute in captivitate pentru cercetari, maimute infectate cu un fel de variola.
Primul caz de infectare la om a fost confirmat in 1970, in Republica Democratica Congo, intr-o perioada in care se incerca din greu eliminarea variolei. De atunci au mai fost cazuri izolate la indivizi din Africa, dar infectiile cele mai multe erau in Republica Democratica Congo.
Cazurile din afara Africii au aparut din cauza turismului international si al animalelor importate. Rezervorul natural de variola maimutei nu e cunoscut. Maimutele si rozatoarele africane ar putea fi o „pepiniera” pentru virusul care infecteaza si oamenii.
La om infecatarea cu virusul variolei maimutei determina manifestari similare variolei, dar simptomatologia e moderata. Apare febra, durerei de cap, dureri musculare, dureri de spate, frisoane, stare de epuizare, oboseala cronica. Se umfla ganglionii limfatici imediat, perioada de incubatie e de 7-14 zile, dar poate sa ajunga la 5-21 de zile in functie de pacient.
Apar eczeme, iritatii, pustule in 1-3 zile de la aparitia febrei, ca la variola obisnuita, dar la nivelul fetei mai intai apoi se raspandesc rapid pe tot corpul. Variola maimutei dureaza 2-4 saptamani. O persoana din zece ar putea sa moara din cauza variolei maimutei, arata studiile efectuate in Africa.
Pentru a ne infecta cu virusul variolei maimutei e nevoie de conditii speciale. De contact prelungit, de distante extrem de mici intre cel neinfectat si cel infectat. Va fi nevoie de contact sexual, expunere la picaturi mari eliminate prin expiratie, de o piele lezata. Virusul ar putea patrunde usor in organism prin tractul respirator, prin ochi, nas, gura, fluide corporale.
Variola maimutei ar trebui sa ne ingrijoreze, dar nu e cazul sa ne panicam. Exista vaccin pentru variola, avem intre timp si vom avea in viitor si vaccin la scara larga, daca va fi necesar, pentru variola maimutei. Spalatul pe maini, distantarea sociala, vaccinarea, evitarea contactului cu obiecte contaminate si persoane deja infectate ne vor feri cu siguranta de infectari.
Si chiar daca ne infectam simptomatologia e una usoara, nu au fost cazuri cu simptome extrem de grave, cum se intampla la infectarea cu SARS-CoV-2, asa ca nu e cazul sa fim ingrijorati. Cazurile care au aparut au fost in general la oameni care au calatorit in tari unde se stia ca sunt multe cazuri si care au avut contact apropiat cu oameni intorsi din astfel de tari.