Dupa pandemia de COVID-19 am inceput sa fim tot mai atenti in jurul nostru, in special la tot ce tine de virusuri si de infectari, epidemii, sanatate. Pandemia ne-a demonstrat ca un virus invizibil poate transforma radical lumea si viata nostra intr-o secunda de neatentie.
De atunci au tot aparut potentiali candidati pentru o viitoare epidemie majora si o pandemie. Printre ei se numara si virusul Nipah, un virus fatal in multe cazuri de infectare, care e supravegheat cu atentie de Organizatia Mondiala a Sanatatii si a declansat deja masuri similare celor din pandemie pe mai multe aeroporturi.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a raportat deja doua cazuri de infectare cu un virus ciudat, Nipah, si numarul lor se inmulteste treptat, cazurile aparute fiind in estul Indiei, in decembrie 2025. Raspandirea sa si transmiterea e mai rapida intre lunile decembrie-mai, precum si in timpul sezonului de reproducere a liliecilor si al sezonului de recoltare a sevei de curmal.
Virusul Nipah este un virus din categoria virusurilor zoonotice, cu transmitere de la animale la om, transmiterea fiind posibila si prin mancarea contaminata si contact direct intre oameni. Face parte din familia de virusuri raspunzatoare de pojar, alta boala foarte contagioasa. Numele sau vine de la zona primului caz detectat, din Malaezia.
Prima data cand a fost identificat si am auzit de acest virus a fost in anul 1998, in timpul unei epidemii observate la nivelul fermelor de porci din Malaezia. Un an mai tarziu, o alta epidemie aparea in Singapore, din cauza porcilor deja bolnavi importati din Malaezia. Au fost 11 cazuri de infectare la om si un deces.
La prima epidemie la ferma au fost 265 cazuri de infectare prezente la om si 108 decese… Nestiind exact cu ce se confrunta afectiunea a fost confundata cu encefalita japoneza, asta pentru ca primele simptome la om erau cele tipice encefalitei.
Din 1999 pana in 2001 nu au mai fost detectate epidemii majore in care a fost implicat virusul Nipah. Dar in 2001, in India si Bangladesh au aparut alte epidemii, in Bangladesh fiind astfel de infectii si epidemii an de an de atunci. India sta mai bine, are epidemii periodice in mai multe parti din tara si e cap de afis in 2026 din cauza epidemiei recente care a activat din nou mecanismele de protectie si preventie tipice pandemiei de COVID-19.
Nu mai tarziu de 2014, in Filipine de data asta, a fost raportata alta epidemie, dar de atunci nu au mai aparut cazuri noi.
In septembrie 2021, virusul Nipah a reaparut in Kerala, India, omorand un baiat de 12 ani. Un focar de virus Nipah a fost detectat in lunile ianuarie si februarie 2023 in Bangladesh, cu un total de 11 cazuri (10 confirmate, 1 probabil), rezultand in 8 decese, o rata a mortalitatii de 73%. Acest focar a dus la cel mai mare numar de cazuri raportate din 2015 in Bangladesh, iar zece dintre cele 11 cazuri din timpul focarului din 2023 au avut un istoric confirmat de consum de seva de curmal.
In iulie 2024, un alt focar major a fost confirmat in statul Kerala din India. Si aici un baiat de doar 14 a murit, iar alte 60 de persoane au fost identificate ca fiind in categoria cu risc ridicat de a avea boala.
In ianuarie 2026, autoritatile sanitare din Bengalul de Vest, India, au luat masuri pentru a controla un focar confirmat de virus Nipah dupa ce au raportat cinci cazuri confirmate, inclusiv lucratori medicali…
Acelasi virus a fost gasit si la lilieci din China, Cambodgia, Thailanda, Madagascar si Ghana. Virusul e foarte rar totusi ca aparitie, pana in 2024 au fost raportate doar 754 cazuri in toata lumea, dar probabil ca sunt mult mai multe neraportate.
El se transmite de la lilieci, o familie anume numita Pteropodidae, mamifere prezente in parti din Asia si in Australia. Cei din genul Eidolon, africani, au anticorpi specifici pentru acest virus si virusurile Hendra, iar la lilieci nu s-a observat imbolnavirea cu toate ca exista virusul in corp.
Transmiterea virusului de la lilieci la om poate sa fie prin contact direct cu animalele infectate, se poate transmite si de la porci, cai infectati, dar si prin consumul de fructe, produse din fructe contaminate. In fermele de porci pot sa apara mai frecvent cazuri de imbolnavire si la om.
Si vestea proasta este, ca la COVID-19 si SARS-CoV-2, virusul se transmite si de la om la om, doar prin contact direct, apropiat. Se raspandeste mai usor in spatii inchise, fara ventilatie normala, suficienta, de la pacientii care nu respecta normele minime de igiena si prevenire a raspandirii virusului.
Perioada de incubatie pentru virusul Nipah este de 3-14 zile, iar in cazuri rare documentate deja avem si perioada de incubatie de pana la 45 zile. Ca si in cazul COVID-19, infectia cu virusul Nipah poate sa nu fie insotita de simptomatologie la inceput.
Dar pe masura ce virusula ataca tot mai multe celule apar febra, dureri de cap, confuzie, probleme cu respiratia si tuse. Si alte organe ajung sa fie afectate, pacientii avand frisoane, oboseala cronica, senzatie de rau, ameteala, varsaturi si diaree. Encefalite si crize apar in cazurile mai severe de infectare, ducand rapid la coma in 24-48 de ore. Rata mortalitatii in cazul infectarii cu virusul Nipah e de 40%-75%
Pacientul cu probleme neurologice este mai predispus la infectia cu virusul Nipah si la simptome cronice, progresia e rapida la nivel cerebral, apar si inflamatii, encefalite, ajungandu-se pana la deces. 1 din 5 oameni care supravietuiesc infectiei raman cu sechele si probleme neurologice.
Fara teste de laborator specifice diagnosticarea e imposibila pentru ca boala e foarte asemanatoare la nivel de simptome cu encefalita, pneumonia. Testele clasice de acum RT-PCR, cele de sange, din lichidul cefalorahidian, testele ELISA vor da, probabil, cele mai concludente rezultate.
Cat despre tratamente, la momentul de fata nu exista, dar diagnosticarea din timp si testarea pot salva vieti si simplifica tratamentele. Se identifica orice fel de complicatii inainte de tratamente, toate tratamentele vor fi de sustinere si ameliorare a simptomelor, vor fi personalizate obligatoriu in functie de istoricul medical al pacientilor. Dializa renala, ventilatie, furnizarea de oxigen permanent ar putea fi solutii eficiente pentru recuperare mai rapida la pacientii cronici.
In epidemia din Malaezia, din 1998-1999, 140 de pacienti infectati au primit ribavirin. Pe viitor o solutie mai eficienta va fi aplicarea anticorpilor monoclonali (mAbs), care pot ajuta la neutralizarea virusului Nipah prin administrare pasiva, dar si folosirea Remdesivir. Favipiravirul si peptidele inhibitoare de fuziune ar putea sa ajute la tratarea infectiei cu virusul Nipah.
In decembrie 2025 a aparut si un posibil candidat din clasa vaccinurilor, ChAdOx1 NipahB, care e deja in Faza II de testare.
Ca metode de preventie raman cele de la COVID-19, alaturi de mentinerea distantei fata de lilieci daca suntem in zonele periculoase, atentia sporita la ce consumam, fructe, sucuri exotice, purtarea de manusi si echipamente de protectie in preajma animalelor cu potential mare de infectare, verificarea si testarea animalelor din gospodarie, ferma daca sunt suspiciuni de infectare cu virusul Nipah.
Si daca tot discutam despre preventie, Thailanda a inceput sa testeze ca in pandemie toti pasagerii din trei aeroporturi care veneau din Bengalul de Vest. Nepal a inceput sa faca la fel cu toti cei ce vin in aeroportul Kathmandu si in alte zone de la granita cu India.
Pe Aeroportul Internațional Noi Bai se controleaza temperatura pasagerilor la aterizare, utilizandu-se un sistem modern de avertizare IR pentru febra, pentru a preveni raspandirea virusului Nipah. Toate cazurile suspecte vor fi izolate temporar si, in coordonare autoritatile, vor fi supuse unui test de screening si transferate imediat la un spital in scopul izolarii.
Pe lista aeroporturilor care testeaza pasagerii ce vin din zonele cu risc epidemiologic s-a adaugat si Taiwan (China), fiind vizati in special cei ce vin din Bengalul de Vest, India, unde a fost confirmat deja un focar al virusului Nipah.
Momentan nu se pune problema unei pandemii, cum a fost cu virusul SARS-CoV-2, incearca sa linisteasca populatia Organizatia Mondiala a Sanatatii. Potrivit reprezentantilor OMS, virusul Nipah este catalogat ca agent Categoria C, avand potentialul sa declanseze epidemii in viitor. Dar daca ne uitam la ce a fost in 2020 si in anii ce au urmat in toata lumea riscurile sunt reale si trebuie sa luam totul in serios ca sa nu ajungem iarasi la carantina si restrictii brutale peste tot.