E o bucurie sa poti citi o carte proaspat iesita din tipografie, sa o vezi pe un raft si sa o poti cumpara. Multe carti ajung sa fie vandute in toata lumea, si mai multe sunt cerute peste tot imediat ce apar. Dar lucrul acesta nu se intampla cu toate volumele iesite din tipografie.
Sunt si unele care nu mai ajung in biblioteca noastra sau pe rafturile din librarie. O carte poate fi interzisa din foarte multe motive, nu ai control asupra lor de multe ori. Si cand se intampla asta e un lucru regratabil si o pierdere pentru cultura si pentru cititori, dar si pentru autori.
Peste tot in lume sunt situatii in care carti foarte bune sunt interzise. De multe ori e vorba de probleme legate de continutul lor si de cultura in care vor fi distribuite, de ideile promovate in carti, de imaginarul care e prea ciudat pentru un anumit popor. Mai poate fi vorba si de probleme pe care le are autorul, imaginea sa, in anumite tari-practic nu vei gasi nicio carte a respectivului autor doar pentru ca el nu e privit cu ochi buni intr-un anumit loc.
Din momentul in care o carte e interzisa, in jurul sau se nasc o multime de controveste, apare o aura de mister. Lumea e curioasa, vrea sa citeasca respectiva carte, cand va fi disponibila, intr-un final, respectiva carte, va avea vanzari record. Insa pana atunci ramane interzisa in multe zone si accesul la continutul ei e doar o dorinta pe care nu ai cum sa ti-o indeplinesti prea curand.
Si asta nu se intampla doar cu niste carti sau cu autori despre care nu ai auzit, s-a intamplat de-a lungul timpului cu autori populari, uriasi si cu volume care nu mai au nevoie de nicio prezentare.
Ulise de James Joyce. Inca de la publicare „Ulise” s-a aflat pe linia fina dintre obscen si genial. In anii 1918-1920, cand a fost publicata opera, au existat doua tabere. Pe de o parte, adeptii modernismului, Ernest Hemingway, T.S. Eliot, Ezra Pound au sustinut si aprobat opera, in vreme ce tarile vorbitoare de limba engleza au criticat dur volumul sau.
In SUA institutiile abilitate au incercat sa interzisa publicarea cartii dupa ce a aparut un rezumat, un fragment in care personajul principal era infatisat in ipostaze mai mult decat indecente. In 1933 cartea nu a mai fost interzisa dupa ce procesul intentat a avut o sentinta in favoarea autorului.
Si in Marea Britanie a fost interzisa cartea pana tarziu, prin anii 1930 pentru ca era prea explicita si avea si scene de o sexualitate „exacerbata”. Australia a interzis cartea pana in anii 1950. Universitatile din toate tarile importante sunt de partea operei lui Joyce si ii recunosc importanta in istoria literaturii.
O mie noua sute optzeci si patru de George Orwell. Dupa ce isi asumase deja criticile venite de la dictatorul sovietic Iosif Stalin pentru opera sa „Ferma animalelor”, Orwell a lansat pe piata alt volum controversat, „O mie noua sute optzeci si patru”, scris in 1949.
Se spune ca Stalin ar fi vazut textul ca un comentariu acid la adresa conducerii sale, asa ca a interzis cartea in toata Uniunea Sovietica. Pana in 1990 cartea nu a ajuns pe rafturile niciunei librarii sau biblioteci rusesti. Temele abordate in lucrarea lui Orwell erau unele suficient de dure ca sa atraga atentia oricui traia intr-un regim dictatorial: nationalism, represiune sexuala, cenzura, viata privata.
Nu numai Rusia s-a ferit de opera lui Orwell. Si in SUA au existat tentative de a scoate din librarii volumul, dar nu s-a reusit mai nimic. Astazi opera cu pricina este apreciata si i se recunoaste valoarea, este citita si cautata in intreaga lume.
Alice in Tara Minunilor de Lewis Carroll. Daca ti se pare ciudat sa gasesti o carte atat de frumoasa pe lista cartilor interzise in diverse parti ale lumii trebuie sa stii ca nu esti singurul. Motivele interzicerii sale au fost multe de-a lungul timpului. In 1900 scoli din SUA au scos din lista de opere predate in scoala sau citite de catre copii respectivul volum, sub pretextul ca are multe trimiteri la sexualitate si ca submineaza autoritatea anumitor instutitii.
Peste 30 de ani, in China a fost interzisa aceeasi carte pentru ca in poveste erau si animale care vorbeau. In zona in care a fost interzisa cartea autoritatile de acolo se temeau ca egalitatea intre oameni si animale ar fi avut urmari dezastruoase pentru societate.
Dupa ce a aparut animatia lui Disney si toti copiii au stiut cine e Alice, cartea a fost iarasi interzisa pentru ca ar fi indus ideea ca drogurile sunt bune si i-ar fi determinat pe micuti sa le „incerce”. Cu toate aceste incercari, cartea lui Carroll a ramas la fel de populara si astazi si e cautata, se afla pe rafturile copiilor din intreaga lume, in diverse editii ilustrate cat mai interesant.
Tropicul Cancerului de Henry Miller. Inca o carte fabuloasa si un autor excelent care nu ar fi trebuit sa primeasca un tratament atat de dur cum e interzicerea cartii. Cartea e destul de dura, are un continut controversat, e o autobiografie a lui Miller, are trimiteri la sexualitate si la exploatarea sexuala si a fost publicata, totusi in Franta.
Dar doar pentru ca era scrisa in engleza si era destinata publicului vorbitor de limba engleza. Cititorii care voiau totusi sa puna mana pe un exemplar trebuiau sa depuna eforturi considerabile daca voiau sa vada ce anume a dus la interzicerea ei.
Desi Miller a fost criticat destul, el a continuat sa publice romane la fel de interesante si de provocatoare, in aceeasi nota usor umoristica, insotita de o franchete cum rar iti e dat sa intalnesti in acele timpuri. La momentul actual e recunoscut ca un deschizator de drumuri in literatura secolului al XX-lea.