Cand sunt micuti copiii pot face foarte multe gesturi la care nici macar nu se gandesc. De la a minti pana la a ascunde diferite lucruri prin casa in joaca, lucruri importante pentru tine, parintele, toate pot sa fie incadrate la comportamente absolut normale mai ales la varste foarte fragede.
Insa furtul de lucruri de la parinte, cand copilul e ceva mai marisor, nu va putea sa intre prea usor in categoria anterioara. Asta pentru ca a fura este o actiune destul de grava si cu urmari pe care de multe ori copilul nu le anticipeaza. Comportamentul trebuie descurajat si parintii trebuie sa ia masurile necesare imediat pentru a preveni in viitor reaparitia sa.
Cu siguranta te-ai confruntat si tu cu urmatoarea situatie: prichindelul tau ti-a furat rujul preferat sau oglinda pe care o foloseai ca sa te aranjezi pe fuga, poate un inel, un lant important pentru tine. Uneori recunoaste, alteori nu recunoaste de teama pedepselor ce vor urma. Un lucru e important: comportamentul, gestul sau nu poate fi trecut cu vederea.
Daca micutul ajunge sa fure de la tine, tu nu esti vinovat si nici modul de educare nu e problema aici. Copilul incearca sa rezolve probleme de moment intr-un mod incorect, nepotrivit. Asta nu e neparat ceva gresit, ceva foarte rau, doar ca modalitatile prin care se ajunge la rezultat nu sunt mereu cele mai bune, nu implica un comportament acceptat.
Adesea copiii cu varste mai mici fura de la parinti si asta pentru ca nu isi pot controla un impuls foarte puternic. E doar o faza a dezvoltarii lor. Si copiii mai mari ajung sa fure, iar daca sunt prinsi parintii se pot speria, se pot enerva si pot lua masuri mult mai drastice decat ar trebui.
De ce fura copiii? Sunt mai multe motive aduse in discutie de catre specialisti. Pe langa un impuls prea puternic greu de controlat copiii ajung sa fure si pentru a impresiona pe cei din jur, cand cineva din jurul lor are ceva la care micutii tanjesc, cand vor sa se razbune intr-un fel sau sa isi demonstreze superioritatea.
Copiii mai fura de la parinti si cand isi doresc ceva anume, cand nu au bani sa isi permita ceva anume, asta cand sunt mai mari, pentru ca e o activitate funny mai ales cand sunt micuti. Impulsivitatea, atragerea atentiei celor din jur, incercarea de a se conforma altor comportamente pe care le vad in jur, gasirea unui model gresit pe care il urmeaza, cand mai cresc, iata alte motive pentru care copilul ajunge sa fure de la parinti.
Important este ca, atunci cand prinzi in fapt micul „hot” sau cand ai aflat ca ti s-a furat ceva sa nu reactionezi cu brutalitate si sa aplici pedepse imediat. Lasa emotiile puternice deoparte, constientizeaza ca nu e vorba de nimic grav mai ales la varste mici si incearca sa tratezi situatia cat mai rational cu putinta. Nu vrei sa mai vezi un astfel de comportament, asa ca ar fi bine sa te gandesti de doua ori inainte sa il certi sau sa il pedepsesti foarte dur. Nu vei rezolva nimic.
Dar ce poti face cand ai prins copilul furand sau ti-ai dat seama ca a furat ceva de la tine?
Prima data ii spui copilului ca nu tolerezi un astfel de comportament, ca nu e in regula ce a facut. Specialistii recomanda sa o faci pe un ton cat mai ferm, dar fara sa fii nervos si sa implici orice fel de gest care ar putea speria copilul.
Discuta deschis cu micutul, vezi de ce a ajuns sa fure de la tine, care e motivul, daca o face in mod regulat.
Nu speria copilul, nu il ridiculiza, nu il face sa se simta prost mai ales daca mai sunt si alte persoane prezente. Incearca sa aduci in discutie valorile si etica, vorbeste pe intelesul sau si nu face teorie fara rost mai ales daca ai copil mai mic.
Copilul trebuie sa restituie imediat ce a furat de la parinte si sa inteleaga ca gestul sau va fi pedepsit intr-un fel si ca nu va mai fi repetat niciodata. Poti sa ii spui copilului ca vei fi mai atent la ce face si la comportamentul sau si ca trebuie sa isi recastige cumva increderea pe care i-ai acordat-o in trecut, pierduta acum din cauza furtului.
Ca parinte trebuie sa intelegi un lucru: copiii mici nu inteleg ca furtul e un comportament gresit. Daca sunt mai mici nu vor intelege niciodata unde e limita dintre ce e al lor si ce e al altora. Intre 3-5 ani nu trebuie sa fii foarte aspru daca vezi ca micutul mai fura de la tine, asta pentru ca e doar o faza in dezvoltarea sa. Deja la gradinita copilul incepe sa inteleaga ca nu are voie sa fure si ca nu poate sa isi insuseasca un lucru ce nu ii apartine.
Ceea ce e important de retinut pentru parinte e urmatorul lucru: din momentul in care ai aflat de un astfel de comportament trebuie sa incerci sa obtii scuze de la copil si promisiunea ca nu se va mai intampla. Vorbeste de o posibila pedeapsa daca se mai manifesta comportamentul si fii ferm pe pozitii, respecta ce spui ori de cate ori iti dai seama ca micutul a furat iarasi de la tine.
Daca ajungi in situatia in care copilul fura in continuare trebuie sa aplici si masuri mai dure pentru ca furtul sa nu mai apara in viitor. Consecintele vor creste gradual si vor trebui sa fie intelese pe deplin de catre micuti mai ales daca ceea ce fura de la parinti are o valoare din ce in ce mai mare.
Pe tot parcursul discutiilor cu micutii vei ramane calm si vei incerca sa gasesti impreuna cu ei un comportament adecvat si o modalitate de a determina renuntarea la furat si la dorinta ascunsa pe care acestia au dezvoltat-o. Intotdeauna copilul va fi incurajat sa aiba un comportament adecvat si sa renunte la furat, parintele trebuie sa recunoasca dificultatea micutului de a se conforma unui comportament dorit si sa il incurajeze sa respecte anumite reguli.
In momentul in care copilul neaga ca ar fi furat si nu vrea sa recunoasca furtul de la parinti ai doua variante. Il anunti ca vor exista consecinte cand va fi prins sau cand parintele isi da seama ce anume a furat micutul. Cu siguranta copilul va recunoaste greseala facuta de teama unei pedepse si a stricarii relatiei cu parintele.
A doua varianta este sa aduci in discutie gravitatea unui astfel de comportament, daca el ar fi aparut, dar nu stii sigur, dar nu in mod direct. Poti sa ii spui povesti copilului despre personaje care au furat si care au ajuns sa aiba de suferit, poti sa intrebi voalat de mai multe ori pe parcursul a mai multor zile daca un astfel de comportament a avut loc.
Copilul va reactiona cu siguranta si chiar daca nu recunoaste la inceput in sinea sa va gasi o solutie sa scape din aceasta situatie. Ori va returna ce a furat de la parinte, ori va incerca sa explice parintelui de ce a facut-o si sa recunoasca greseala. Nu te grabi si asteapta sa vezi cum reactioneaza. Daca nu ai dovada clara ca a furat de la tine nu incepe cu acuzatii si pedepse pentru ca nu vei face decat sa inrautatesti lucrurile.