Se discuta tot mai mult in spatiul public global despre educatia alternativa si despre sisteme de educatie care se bazeaza exclusiv pe acest tip de educatie. Educatia alternativa este destul de greu de definit pentru ca inglobeaza o multime de aspecte, termenul are o oarecare ambiguitate.
Pe scurt, cand vorbim despre educatia alternativa avem in vedere un numar de abordari diferite de cele clasice pentru eficientizarea invatarii si a predarii. A nu se confunda cu educatia din sisteme private, din institutii de invatamant private.
Educatia alternativa este un tip de educatie care incearca sa formeze un elev, un adolescent cat mai bine, sa il pregateasca pentru viata de adult, dar fara a folosi nimic din metodele pe care sistemele de invatamant din toata lumea, cele clasice, le aplica zi de zi. Cu alte cuvinte daca vrei sa ai o educatie alternativa reala trebuie sa investesti in resurse creative si in abordari care aduc plus valoare la fiecare pas.
La ora actuala exista mai multe tipuri de educatie alternativa si mai multe abordari aplicate cu succes. Care sunt acestea? Le vei descoperi in randurile ce urmeaza.
1. Worldschooling. E un tip experimental de invatare care implica, fireste, calatoria in jurul lumii. Practic intreaga lume se transforma intr-o clasa. Se invata din mers, iei cate putin din ce iti ofera fiecare loc vizitat, fiecare cultura, fiecare popor. Worldschooling-ul are si avantaje demne de luat in seama. Educatia e una globala, copiii au acces la foarte multe culturi diferite, invatarea are loc pe baza experientelor personale si a mediului in care ajung elevii, abordarea temelor studiate este „la prima mana”, planul de invatamant este flexibil si personalizat in functie de nevoile fiecaruia.
Sunt si dezavantaje, dar putine. Nu mai ai interactiune asa de multa cu altii din clasa, nu ai rutina din sistemele de invatamant traditionale, la tot pasul ai provocari de tot felul pe care trebuie sa le depasesti cumva.
2. Unschooling. Se poate pune in practica de acasa sau de la scoala, este accesibila oricarui elev. Conceptul din spatele unschooling-ului este simplu. Elevii decid cand sa invete si ce sa invete. Ideea este ca elevii vor merge la ore daca vor invata ceva ce le face placere si chiar ii ajuta. Unschooling-ul poate fi si o filosofie a invatarii, de pus in practica in scolile normale. Cea mai cunoscuta scoala unde libertatea de alegere e a elevilor este Summerhill din Anglia, infiintata in 1921 pentru elevii de peste 11 ani. La scoala nu era nevoie sa participe elevii, daca nu isi doreau, ei erau incurajati insa sa se joace afara, sa socializeze, sa creeze.
Asa se incurajeaza atitudini pozitive mereu, inveti sa devii „mare” mai usor, flexibilitatea invatarii e mai mare, nu mai apare stresul cauzat de tot ce inseamna sistem de invatamant clasic.
3. Educatia in aer liber. O vedem aplicata mai ales in sistemul privat de invatamant. Practic ai ore in natura, copiii invata cum sa se descurce, cum sa protejeze natura si invata si lectii importante de viata. Fara activitati sedentare, fara stat intre patru pereti ore intregi, lucrul in echipa e important, gandirea critica este incurajata mereu, iata cum arata scoala in aer liber.
4. Educatia online. Daca pana in 2020 nu prea stiam ce e invatarea online si auzeam de ea doar din privat, pandemia ne-a invatat pe toti, elevi si parinti, ce presupune si cat de dificila sau simpla poate fi, dupa caz. Sunt planuri de invatamant in lume care sunt gandite doar pentru educatie online, tehnologia ajuta mult in acest scenariu, doar ca nu toata lumea are acces la ea, cum am vazut si in Romania, in lunile aprilie-iunie 2020.
Educatia online vine la pachet cu un concept relativ nou, gamification, o metoda prin care continutul care trebuie invatat „prinde viata” in online. Costurile cu invatarea online sunt reduse, totul este personalizat, se poate invata de oriunde avem acces la o conexiune la Internet si la un calculator.
5. Educatia Montessori. Este una dintre cele mai cunoscute forme de educatie alternativa. La baza ei se afla independenta elevului si luarea unor decizii corecte fara interventia adultilor. Copiii au jucarii sau obiecte, lucruri care ii vor ajuta in invatarea iar profesorii devin niste ghizi si nu exista o relatie atat de rigida intre ei. Se incurajeaza invatarea cu explicatii cat mai clare si legate de realitate, planurile de invatamant sunt personalizate in functie de stadiile de dezvoltare ale elevilor.
6. Home Schooling, educatia facuta acasa. In locul profesorilor ii gasim pe parinti in cadrul acestui tip de educatie alternativa. Insa parintii fac parte dintr-o asociatie mai mare de parinti care se ocupa de home-schooling, au planuri de invatamant, au resurse puse la dispozitie si comunica intre ei pentru binele copiilor. Este cea mai buna metoda de invatare pentru cei care calatoresc mult si nu vor sa depinda de scoala fizica a micutilor.
Pe masura ce finantarea pentru sistemul public de invatamant va fi mai mica si mai slaba formele alternative de educatie vor fi din ce in ce mai populare. Depinde doar de noi ce ne dorim pentru copii si ce fel de educatie vizam pe viitor, pentru un viitor mai bun macar pentru adultii de maine.