Cand vine vorba de Paste si de sarbatori religioase frumusetea acestor zile tine mai degraba de traditii si de varietatea lor in functie de zona in care te afli. Pastele nu e doar despre ce ai pe masa si despre cat mai multa mancare. e despre traditia dusa mai departe si respectata si despre masa in jurul careia se afla toate rudele, despre bucurie si despre liniste sufleteasca. Dar se mai respecta traditiile si care ar fi cele specifice Pastelui? Mai exista credinta?
E prima zi de Paste si in casele multora e veselie, e petrecere. Masa de Paste cu de toate, copiii care sunt nerabdatori sa descopere ce le-a adus iepurasul si slujbele din prima zi de Paste, iata care ar fi principalele momente ale zilei. Dincolo de mancare si de revederea celor dragi, Pastele aduce cu sine si o liniste interioara pe care o cautam poate de ceva vreme, aduce cu sine reintoarcerea spre credinta chiar si pret de cateva ore, cat tine sarbatoarea.
Un studiu din 2020 arata insa ca romanii nu mai sunt atat de religiosi ca inainte cu 10-20 de ani, 36.8% dintre cei intervievati au declarat clar ca romanul nu prea mai e interesat de religie si de biserica. Cu toate astea, increderea in Biserica este foarte mare, peste 41% au declarat ca au incredere in aceasta institutie. Daca mergem si mai departe peste 63% dintre persoanele intervievate atunci afirmau ca sunt religioase, 90.2% dintre romani cred in Dumnezeu. La biserica romanii merg de sarbatori mai mult si unii chiar o data pe saptamana sau mai des.
Cat despre rugaciune si rugat, romanii stau foarte bine, se roaga zilnic sau aproape in fiecare zi, doar 14% dintre acestia se roaga o data pe saptamana.
In lumina acestor statistici ne putem intreba: se mai respecta totusi traditiile de Paste ca odinioara? Raspunsul e da, se respecta si la oras, si mai ales la sat.
De exemplu, In Vinerea Mare se merge la Prohod, se tine post negru in masura posibilitatilor, se trece pe sub masa-in mijlocul bisericii este celebra masa cu Epitaful deasupra. In Joia Mare se coc cozonacii si pasca, dar si alte bunatati de Paste si se inrosesc ouale. Doar in sudul tarii fetele fac 12 noduri la o ata, isi pun dorinte si de fiecare data cand se implineste o dorinta se dezleaga cate un nod. Ca sa isi viseze ursitul isi pun ata si sub perna. Femeile mai in varsta spala picioarele celor din casa tot atunci.
In cimitire, in Joia Mare se spala mormintele, se da „de pomana” apa pentru cei decedati. Oltenii fac focuri pentur morti din nuiele in curti, langa morminte inca de dimineata. La Cluj, Joia Mare vine cu strigaturi peste sat.
In Noaptea Invierii se merge la biserica peste tot, se aduce lumina in case, iar dupa ce trece de miezul noptii toata lumea foloseste pe post de salut celebrul Hristos a Inviat! la care se raspunde Adevarat a Inviat!.
In biserici au loc in toata Saptamana Mare deniile, slujbe speciale care marcheaza momentele dramatice din aceasta saptamana.
Sambata Mare e in multe locuri din tara ziua in care se coc cozonacul si pasca, mai ales daca nu ai avut timp sa le faci in Joia Mare, care vor fi duse la biserica pentru sfintit chiar in Noaptea Invierii. Tot sambata se sacrifica si mielul in unele zone din tara. Inainte de Paste este important sa se fi terminat „primenirea hainelor”.
Prima zi de Paste vine si ea cu traditii interesante. Se spune ca trebuie sa te speli pe ochi cu apa neinceputa dimineata, apa de izvor daca poti, sa pui in ea un banut de argint si un ou rosu, pentru a avea noroc la bani si sanatate tot anul. La intoarcerea de la slujba de la miezul noptii se ia anafura si se mananca un ou rosu, pasca pentru sanatate si „curatenie sufleteasca”. Lumanarea aprinsa de Inviere se pastreaza in casa si se reaprinde ori de cate ori apar necazuri, momente de cumpana in viata. E bine ca in prima zi de paste sa purtam lucruri noi pentru a avea sufletul si corpul „purificate”.
Desi aceste traditii sunt de gasit si la oras, la sate ele se tin, inca, cu sfintenie si sunt transmise din generatie in generatie. In Moldova, Maramures, Bucovina, traditiile de Paste sunt si mai frumoase si mai deosebite mai ales ca intervine si portul popular tipic zonei si vin si mancarurile locale, bautura, deserturile care aduc si mai multa placere la masa de Paste.
Si daca traditiile inca mai rezista trebuie sa le multumim parintilor si bunicilor, strabunicilor de la tara, care au stiut sa ne vorbeasca si sa ne arate tot ce trebuie pentru a duce mai departe traditia intr-un secol in care modernul e mereu la putere…