Numele operelor de arta influenteaza si perceptia asupra lor si atrag amatorii de arta de calitate

Operele de arta populare au ajuns sa fie recunoscute si cautate, admirate din mai multe motive. Unul dintre ele este legat de numele lor. Dupa ce termina de realizat o opera de arta artistul trebuie sa ii dea si un nume. Acest nume trebuie „sa vanda”, sa atraga, sa uimeasca, poate. Altfel opera va ramane in anonimat si artistul a muncit degeaba la ea.

De multe ori insa denumirea operelor de arta nu este atat de usoara, asta desi artistul stie foarte bine ce vrea sa transmita, ce vrea sa spuna opera respectiva. Si cand nu stii ce nume sa pui in dreptul operei tale alegi ceva care socheaza la inceput, ceva ce nu ai cum sa nu tii minte. Numai ca multe nume ale operelor de arta faimoase au cam intrecut masura la capitolul creativitate.

Gioconda sau Mona Lisa. Toata lumea o cunoaste si toata lume o asociaza cu Leonardo da Vinci. E un nume simplu de retinut, de pronuntat, e un nume care a ramas in istoria artei. Oricand privesti o reproducere a tabloului original stii ce artist a pictat-o. La fel ca in cazul Mona Lisei, si alti artisti au incercat sa isi individualizeze operele de arta cu un nume cat mai usor de retinut si mai original. Unii au reusit, altii inca mai incearca pe masura ce creeaza diverse opere.

Originalitatea acestor nume atribuite unei opere de arta a fost dusa intr-o alta zona de foarte multe ori. Sunt opere de arta celebre, de care poate ai auzit si a caror denumire este cel putin ciudata. De ce au ales artistii aceste denumiri? Poate pentru ca au vrut sa se asigure ca operele lor nu ajung sa fie uitate, poate ca au vrut niste nume simple, care sa exprime idei puternice. Nu stim exact ce s-a aflat in spatele acestor nume. Mai jos am ales cateva dintre cele mai interesante nume de opere de arta.

Tipatul de Edvard Munch. „Tipatul” este una dintre cele mai cunoscute picturi din lume. Munch i-a facut pe multi sa cheltuiasca imens ca sa o vada sau sa o aiba in propriile colectii, cel putin niste copii. La licitatii si la vanzari private „Tipatul” a atras deja milioane de dolari. Desi numele e ciudat exprima foarte bine ideea din tablou, o lume a fricii si a singuratatii. In tabloul putem observa un om care tipa atat de tare incat trupul este contorsionat, aproape convulsiv, gestul mainilor este unul care iti da fiori, ele cuprind capul si tradeaza o spaima uriasa.

Pictura a fost terminatain 1893, e in ulei, tempera, pastel, si exista patru versiuni diferite ale tabloului.

Sarutul de Gustav Klimt. Gustav Klimt este un pictor urias de origine austriaca. Picturile sale fac parte din curentul simbolist, Klimt reusind sa surprinda niste detalii interesante si sa transfere o atmosfera din realitate in tablouri interesante. Pictura „Sarutul” a fost terminat in jurul anului 1908, in tipul perioadei in care se folosea aur in opere de arta. Tabloul e realizat pe panza, cu ulei, cu foite de aur, argint, platina. In „Sarutul” apar doi adulti imbratisati pe un fond auriu, uniform.

Ciudatenia denumirii nu e atat alegerea cuvantului care ar exprima ceea ce apare in pictura, cat asocierea sa cu o opera de arta cu o complexitate destul de mare. Nu te-ai gandi la acest tabloul daca ai auzi sau ai vedea undeva scris „Sarutul”.

Numarul 5, 1948 de Jackson Pollock. Pollock a fost cel care a inceput trendul cu pictura prin picurare. Stilul sau unic de a picta si a aduce la viata elemente din realitate a devenit foarte popular in epoca, miscarea expresionista abstracta. Pana in 2011 era cea mai scumpa pictura vanduta vreodata, in mai 2006 cineva daduse pentru ea 140 milioane de dolari. Pictura lui Pollock este mare, are o lungime considerabila, atrage prin culori si textura, dar si prin modul in care au fost combinate elementele ce tin de compozitia artistica.

Numele sau nu te duce imediat cu gandul la Pollock. Nu stii exact ce e cu aceste coordonate care apar in titlu, nu iti transmit nimic. Pentru cineva care nu stie foarte bine operele lui Pollock ar putea insemna doar o trimitere la un eveniment istoric sau poate la o adresa, o casa situata undeva pe o strada. Si cam atat.

Piramida craniilor de Paul Cézanne. Artistul francez postimpresionist a terminat opera „Piramida Craniilor” in 1901, e o pictura tipica cu ulei pe panza care masoara doar 37×45 cm. Daca ne uitam printre operele lui Cézanne vom observa ca acesta are un fel de obsesie pentru cranii aparute in denumirea lucrarilor sale. De exemplu, avem „Natura moarta cu un craniu, candela si carte”, „Natura moarta cu un craniu”, „Tanar cu un craniu”.

Opera de arta apartinand lui Cézanne este definitia perfecta a ciudatului atunci cand ne referim la nume de picturi. Desi e un tablou iconic, pe care daca l-ai vede ai sti ca e vorba de artistul francez, multa lume s-ar putea sa se gandeasca la cu totul altceva si sa evite sa se uite la asa ceva. E pana la urma o lucrare destul de greu de „digerat” si numele pare sa fie o descriere perfecta a realitatii din tablou.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *