Schimbarile climatice dramatice si tranzitia spre o energie verde vor transforma societatea. Efectele se vor vedea prima data la nivel economic si financiar, redefinind practic tot ce stim astazi. Pe termen mediu si lung se va ajunge si la greenflation, un dezechilibru in care cererea depaseste cu mult oferta, ducand la cresterea preturilor.
Se tot vorbeste de luni de zile de inflatie, de preturi crescute la gaze, energie, dar si de energie verde si de mai multe investitii in ea. Insa putin isi dau seama sau stiu ca o forma a inflatiei incepe sa castige teren si sa fie parte din tot „arsenalul” inflationist: greenflation.
Ceea ce separa greenflation de alte forme ale inflatiei este cauza primara: ofera limitata, pentru marfuri in special, si o schimbare de paradigma la nivel de compozitie a cererii. Bancile centrale nu prea pot gestiona o astfel de inflatie si de aici si toate problemele din economie. Atenuarea considerabila a riscurilor asociate cu schimbările climatice si decarbonizarea nu este atat de simpla si de multe ori devine imposibila.
Greenflation sau inflatia „verde” este un termen la moda astazi, pe masura ce tranzitia spre energia verde devine tot mai importanta. In esenta el descrie cresterea preturilor energiei si marfurilor rezzltata din trecerea spre economia „verde”.
Conceptul de greenflation nu e nou, insa a inceput sa fie folosit mai mult dupa jumatatea lui 2021. Termenul este atribuit frecvent lui Ruchir Sharma, de la Morgan Stanley Investment Management. Intr-o serie de articole scrise pentru prestigioasa publicatie Financial Times si alte titluri la fel de importante, Sharma argumenta faptul ca reglementarile guvernamentale legate de mediu generau, paradoxal, inflatie, prin procesul tot mai dificil de extragere a mineralelor necesare pentru tehnologiile regenerabile.
Mai tarziu, in 2022, termenul greenflation s-a mutat din jurnalismul financiar in politica la nivel inalt cand Isabel Schnabel, membru al Executive Board of the European Central Bank (ECB), l-a folosit intr-un discurs.
E ceva ironic in greenflation: ca sa salvezi planeta trebuie neaparat sa folosesti cantitati masive de materiale „murdare”. Cererea e tot mai mare de litiu, cupru, cobal, nichel, de pilda, dar deschiderea de noi mine dureaza ani si de fiecare data te vei lovi de legislatie rigida.
Pe masura ce guvernele au crescut preturile pentru carbon, costurile energiei traditionale au crescut exponenital inainte ca alternativele „verzi” erau pregatite sa ia locul vechilor metode de productie a energiei si resurselor utilizate.
Au fost si multi critici care nu au fost de acord cu „greenflation” si au propus alt termen, „fosil-flation”, asta pentru ca depindem mereu de pietele de petrol, gaze extrem de volatile din cauze economice si mai ales politice-vezi razboiul din Ucraina, din Iran.
Astazi, greenflation este parte din ESG (Environmental, Social, and Governance), fiind adesea invocat in discutii si discursuri. Calea catre un viitor fara emisii carbon este, din aceasta perspectiva, una inflationista prin definitie.
Preturile mai mari la energie de la nivel global sunt rezultatul „natural” al greenflation? Posibil. Expertii ne spun insa cu o doza de incertitudine ca aceasta crestere nu poate fi pusa doar pe baza tranzitiei spre energie verde si resurse „verzi”, regenerabile.
Pandemia ne-a demonstrat ca piata energiei poate fi lovita brutal daca nu e consum. Dar lucrurile au revenit la normal si economia si-a revenit, lanturile de aprovizionare functioneaza bine. In 2021, economia globala era intr-o era de crestere post-recesiune, o crestere rapida, cea mai rapida din ultimii 80 de ani.
Dar preturile la combustibili fosili si la gaze naturale au tot crescut in spatiul european si asiatic. Preturile s-au triplat chiar in SUA, de exemplu, preturile la carbune pe piete internationale au crescut de cinci ori in mai putin de un an. Pana la venirea iernii 2021 stocurile de carbune din China, India, de la producatorii mari, erau foarte scazute. Multe tari aveau nevoie acum de carbune pentru ca pretul la gaze era prea mare.
Cand folosesti carbune generezi dioxid de carbon si emisiile afecteaza mediul. Pretul la energie a tot crescut din cauza preturilor la materie prima. Nu e vina tranzitiei spre energia verde si resurse regenerabile si nici vine greenflation, ci e vina volatilitatii de pe piata gazului, cu efecte dramatice asupra energiei electrice.
Greenflation nu a aparut din cauza resurselor regenerabile. E o greseala sa gandim asa. Tranzitia spre o altfel de energie va stabiliza pietele. Turbulente pe piete vor mai fi, preturile vor mai creste, dar investitiile in energie vor fi cele care ne vor salva de la dezastru. Cu cat vor fi mai multe investitii in tot ce inseamna energie regenerabila, resurse regenerabile, cu atat vom fi mai aproape de preturi bune la energie.
Va fi dificil insa sa ajungem la energia verde fara investitii importante. Mineralele de care e nevoie pentru o industrie net zero sunt disponibile, dar cantitatile sunt limitate, e greu sa le extragi. Si mai e o problema: sunt putini producatori care domina piata. 91% din totalul de litiu e produs in Australia, Chile sau China, cu peste 52% din productia de cobalt venita din Republica Democrata Congo doar in 2020. O mina poate sa fie exploatata si folosita 20 de ani, deci o alta constrangere apare, mai sunt si bariere, obstacole ce tine de mediu, de regiunea respectiva.
Decarbonizarea industriilor ar trebui sa fie prioritara pentru companii si autoritati publice. Insa investitiile masive ar trebui sa fie cam 2% din Produsul Intern Brut global mediu per an pana in 2050, ceea ce nu prea e posibil. Actionarea asupra preturilor poate fi o solutie, se poate face direct, prin taxare, sau indirect, prin reglementari.
Taxarea emisiilor de carbon exista si la nivelul Uniunii Europene de multi ani, in tari precum Franta, Danemarca sau Germania. Preturile si taxarea pusa sunt si de 10 ori mai mari fata de momentul 2015.
Ceea ce trebuie sa se inteleaga este faptul ca inflatia anuala din ce in ce mai mare nu este generata de greenflation. Da, se poate folosi pentru a explica inflatia actuala, dar pe langa ea avem multi alti factori care ar putea contribui la preturile tot mai mari legate de resursele folosite si de energie, gaze.
Greenflation nu e nici macar un semn de esec al sistemului economic, asta pentru ca este caracterizata de inflatie continua-e nevoie de investitii masive ca sa discuti de tranzitie spre energia verde la modul real.
Pandemia de COVID-19 din 2020 si anii ce au urmat a zdruncinat agendele politice globale si a accelerat tranzitia spre energia verde si resurse regenerabile. Costul energiei verzi astazi este mai mic, paradoxal, decat costurile cu energia bazata pe combustibil fosil. Si trebuie sa profitam la maximum de acest aspect esential.
Greenflation este „pretul de intrare” pe care societatea il plateste pentru a evita catastrofa climatica. Este o problema de sincronizare: tehnologia veche devine scumpa inainte ca cea noua sa devina ieftina.