Informația conform căreia, începând cu 1 septembrie 2024, intră în vigoare modificările la Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română a stârnit un interes major în rândul potențialilor repatriați. Proiectul de lege privind modificarea și completarea actului normativ a fost supus pentru prima dată dezbaterii publice pe 23 februarie 2024. Revizuirea legii era necesară pentru aderarea României la Visa Waiver Program (programul de călătorii fără viză în SUA).
La rândul ei, Alina Gorghiu, fost ministru al justiției al României, a declarat că amendamentul la legea cetățeniei va facilita călătoriile în Statele Unite. În acest scop, trebuiau eliminate riscurile de corupție.
România a devenit parte a VWP după ce a îndeplinit anumite condiții, și anume:
- a semnat un acord cu Statele Unite privind schimbul de informații despre terorism și infracțiuni cu autoritățile de aplicare a legii și serviciile de securitate americane;
- a intensificat verificarea și identificarea persoanelor care călătoresc în România și prin România;
- a menținut rata de refuz a vizelor de scurtă ședere sub pragul de 3%;
- a acceptat să aplice reciproc privilegii de călătorie pentru toți cetățenii americani, indiferent de origine națională, religie, sex sau apartenență etnică.
Programul Visa Waiver (VWP) prevede un parteneriat de securitate între SUA și statele care îndeplinesc toate cerințele privind combaterea terorismului, controlul migrației, consolidarea frontierelor și întărirea verificării documentelor.
Aderarea oficială a României la VWP a avut loc la 10 ianuarie 2025. Călătoriile fără viză în SUA, în scopuri turistice și de afaceri, vor fi posibile pentru români începând cu 31 martie anul curent. În locul obținerii unei vize, va fi suficientă depunerea unei cereri prin ESTA (Electronic System for Travel Authorization). Durata maximă de ședere în SUA fără viză este de 90 de zile. Până la 31 martie va fi actualizată și aplicația mobilă ESTA.
Un alt eveniment semnificativ este aderarea deplină a României la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025. Este cunoscut faptul că controlul la frontierele aeriene și maritime a fost eliminat la sfârșitul lunii martie 2024. Timp îndelungat, Austria s-a opus ridicării controalelor și la frontierele terestre, prin exercitarea unui drept de veto, motivat de temerile legate de migrația ilegală. Totuși, succesul a fost obținut la 9 decembrie 2024, când Viena și-a dat acordul pentru integrarea completă a României în Schengen. Aceasta a fost urmată de adoptarea unui „pachet de măsuri pentru protecția frontierelor” (încheierea unui acord privind desfășurarea comună de grăniceri la frontiera bulgaro-turcă și efectuarea de verificări timp de 6 luni).
„Ne putem bucura, în sfârșit, de un drept meritat, obținut pe cale legală.” — Klaus Iohannis, al 5-lea Președinte al României (21 decembrie 2014 – 12 februarie 2025).
Revenind la subiectul cetățeniei române. Cum s-a schimbat procedura și ce amendamente au fost adoptate oficial:
- furnizarea datelor biometrice — amprente digitale și fotografie; cerința se aplică adulților și copiilor de peste 14 ani;
- termene stricte de soluționare a cererilor de către autorități — 2 ani;
- înlocuirea certificatelor pe hârtie cu carduri electronice de cetățean român, care includ informații personale și biometrice ale solicitantului;
- analizarea dosarelor de către Ministerul Justiției în ordine cronologică;
- prelungirea termenului pentru depunerea jurământului — 12 luni în loc de 6, din momentul emiterii ordinului;
- după dobândirea cetățeniei, solicitantul are la dispoziție 3 ani pentru obținerea pașaportului românesc;
- posibilitatea de a verifica online stadiul dosarului pe site-ul ANC;
- transmiterea de solicitări suplimentare privind documentele de către Ministerul Justiției pe adresa de e-mail a solicitantului.
Se aștepta introducerea unei cerințe privind cunoașterea limbii române la nivel B1 conform CEFR (Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi). Toți solicitanții ar fi trebuit să anexeze la dosar un certificat corespunzător, emis de o instituție de învățământ superior acreditată din România. Totuși, această propunere a fost considerată neconstituțională. Din câte se pare, proiectul a fost trimis spre reexaminare.
Potrivit avocaților specializați în migrație, în prezent se aplică cerințele anterioare referitoare la limbă — repatriații nu sunt obligați să cunoască româna la nivel conversațional; un nivel de bază este suficient pentru a trece cu succes ceremonia jurământului și pentru a răspunde la câteva întrebări ale funcționarilor.
Important de știut: modificările la legea cetățeniei române nu se aplică celor care au depus cererea înainte de 1 septembrie 2024.
Evenimente politice în România în anul 2025
Victoria candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale a provocat un adevărat haos politic în interiorul statului. Curtea Constituțională a României a anulat toate rezultatele, declarând că Rusia a organizat campanii de promovare a candidatului. Decizia a fost criticată de liderul partidului AUR, George Simion, și de Elena Lasconi, președinta partidului „Uniunea Salvați România”, care urma să participe la turul al doilea al alegerilor prezidențiale alături de Călin Georgescu. Noile alegeri prezidențiale au fost programate pentru 4 și 18 mai 2025.
La rândul său, Klaus Iohannis a considerat decizia Curții drept legală și i-a dat lui Marcel Ciolacu dispoziția de a forma un nou Parlament. Coaliția de guvernare a fost constituită din trei partide — PSD, PNL și UDMR, ai căror lideri susțin orientarea pro-europeană. Funcția de ministru al justiției a fost preluată de președintele Partidului Social Democrat, Radu Marinescu. Politicianul a efectuat o vizită de lucru la ANC la 9 ianuarie 2025, declarându-și disponibilitatea pentru o colaborare strânsă și transparentă.
Cetățenia română: când să aplici
Procedura simplificată de obținere a cetățeniei române rămâne valabilă disponibil pentru majoritatea imigranților. Potrivit avocaților specializați în migrație, procesul de acordare a cetățeniei s-a accelerat considerabil datorită digitalizării, devenind mai comod și mai eficient. Astăzi, repatriații pot depune cererea fără a prezenta un certificat de cunoaștere a limbii române. În plus, solicitanții dispun acum de mai mult timp pentru a se pregăti pentru ceremonia jurământului.
Însă, după ce în România vor avea loc alegerile prezidențiale repetate și „furtuna politică se va liniști”, este posibil ca solicitanții să fie confruntați cu noi dezbateri privind modificarea legii. Din acest motiv, chiar acum este momentul optim pentru a depune documentele necesare obținerii cetățeniei române.