Muzica si sunetul ne inconjoara si nu prea putem sa ne ferim de ele. Muzica uneste oameni, muzica poate invoca trairi emotionale intense, ne poate trezi amintiri frumoase sau dureroase. Dar pentru pacientii care sufera deja de epilepsie conexiunea cu muzica e mult mai complicata si mai periculosa.
Numai gandul la o piesa sau auzitul unei piese cu o anumita tonalitate, anumite note poate declansa crize de epilepsie la cei care au o forma de epilepsie reflexa numita epilepsie muzicogena.
Epilepsia este o afectiune neurologica care determina aparitia de crize neprovocate, recurente. Spre deosebire de epilepsia clasica, epilepsia muzicogena este extrem de rara si e declansata… de muzica. Multe dintre crizele specifice epilepsiei apar in mod spontan, dar epilepsia reflexa are niste simptome ce se manifesta prin crize induse de stimuli particulari, de exemplu muzica. Unii stimuli pot fi externi, lumina, atingeri, altii interni, emotii, procese de gandire. Doar 7% din pacientii care au epilepsie ajung sa dezvolte si epilepsia muzicogena.
Epilepsia reflexa e extrem de complicata, include si epilepsia generata de apa fierbinte, de citit, de jucatul de sah, de adunari matematice, operatii matematice, dar asta in cazuri foarte rare.
Revenind la epilepsia muzicogena, aceasta implica doar crize cand ne gandim la sau auzim muzica, activitate cerebrala intensa electrica ce declanseaza. Crizele sunt cele pe care le vedem la epileptici, spasme, stare de inconstienta.
1 din 10 milioane de oameni se confrunta cu asa ceva zi de zi si ce e mai ciudat este ca si oamenii obisnuiti, dar si cei care au legatura cu muzica si sunt profesionisti pot ajunge sa aiba epilepsie muzicogena. Indiferent ca interpretezi o melodie sau ca o asculti, ca o fredonezi, vei avea astfel de crize daca suferi de afectiunea deja amintita. Tipul de muzica si notele ce declanseaza epilepsia muzicogena variaza de la persoana la persoana.
Simptomatologia epilepsiei muzicogene nu difera prea mult de simptomatologia epilepsiei clasice. Apar crize din senin, spasme, stare de inconstienta, dar doar cand se asculta, fredoneaza sau se canta o anumita piesa, cand te gandesti la o melodie anume. Discutam despre crize focale complexe, adica sunt izolate doar intr-o parte a creierului si determina tulburari ale constiintei. De multe ori simptomele ce insotesc crizele pot fi: mestecat si inghitit subconstient, parestezie la nivelul mainilor, ritm cardiac accelerat, hipertensiune, senzatii abdominale atipice, stare de rau, greata, varsaturi, halucinatii, senzatia de déjà vu. Unii oameni pot avea si sentimente placute cand apar crizele, altii pot sa nu isi mai aminteasca numele timp de 30 de minute dupa criza, sa nu mai fie in stare sa vorbeasca si multe alte simptome ciudate de acest fel.
Cauzele epilepsiei muzicogene sunt cunoscute. Sunt momente in care, cand canti sau asculti o melodie cu anumite frecvente ale sunetelor, note muzicale prezente, creierul nu suporta deloc respectivele sunete, are toleranta redusa la ele. Crizele pot fi partiale sau mult mai complicate, cu mai multe focare la nivelul creierului uman. Aprecierea emotionala sau cognitiva a stimului ce determina crizele acompaniaza epilepsia muzicogena de fiecare data.
Doar ganditul la atmosfera si la ce declansa stimulul poate duce la crize de epilepsie. Si mai grav este ca astfel de crize apar si in somn. In cele mai multe cazuri studiate s-a observat o legatura puternica emotionala sau emotii puternice trezite in persoana care s-a confruntat cu epilepsia muzicogena.
Dar putem discuta si despre cauze precum displazia corticala focala, dezvoltarea unor zone din creier in mod anormal, encefalita autoimuna, sistemul imunitar ataca tesutul cerebral, glioza si tumori cerebrale.
Activitatea intensa din lobul temporal din partea care nu e dominanta din creier este cea raspunzatoare de crizele intalnite in cazul acestei afectiuni. Deci pana la urma cauza poate fi una mai mult emotionala decat melodia si sunetele in sine… De obicei crizele apar cu un delay de la auzirea unei melodii sau de la amintirea notelor, liniei melodice.
Epilepsia muzicogena este mai des intalnita la femei decat la barbati si apare mai ales la pacientii cu varste ce se invart in jurul celei de 28 de ani. Calitatea vietii e redusa mai ales pentru cei care sunt pasionati de muzica. Plus ca ai si starea de inconstienta ce apare odata cu crizele si poti sa te ranesti sau sa cazi.
Diagnosticarea epilepsiei muzicogene este foarte simpla, e exact ca la epilepsie. Daca ai avut doua crize in 24 de ore sau una dupa alta la intervale scurte de timp ai sigur epilepsie. Se va apela la o electroencefalograma pentru testarea raspunsului la diferite tipuri de muzica, la note muzicale intr-o anumita ordine, dar si la CT, RMN, PET sau SPECT.
Tratamentele pentru epilepsia muzicogena implica anticonvulsive, ca la epilepsia clasica. In cazuri extreme, cand nu se raspunde deloc la tratamente se intervine si chirurgical direct asupra zonelor afectate din creier, se foloseste si ablatia cu laser.
Dar cel mai bun „tratament” este evitarea muzicii care genereaza crizele. Tratamentele cu carbamazepina si alte medicamente asemanatoare pot fi eficiente si ele. Terapia comportamentala, psihoterapia vor fi utile si ele. Terapia comportamentala e buna pentru pacientii care ju vor sa evita stimulii ce determina crizele si nici nu vor sa ia medicamente.