Cu totii am trecut macar o data sau poate de mai multe ori printr-o gripa mai urata. Gripa e o raceala ceva mai severa, care dureaza mai mult, are simptome mai greu de suportat, necesita tratament si diagnosticare corecta.
Dupa COVID-19 si infectarile in numar foarte mare cu SARS-CoV-2 am avut si Long COVID, cu simptome care puteau sa se mentina si cateva luni dupa ce dispareau simptomele COVID-19. Doar ca mai nou avem si „Long Flu”, simptome de gripa care sunt persistente cateva saptamani sau luni bune dupa vindecare.
Gripa este o afectiune care apare pe fondul infectarii cu un virus gripal. De obicei gripa are simptome clasice, dureri de cap si de corp, durere in gat, tuse, febra, frisoane, stare de rau general, oboseala, transpiratie excesiva, rinoree etc. Spre deosebire de o banala raceala, gripa are simptome mai severe si de durata, adesea asociate cu diverse complicatii. Sezonul gripal e de obicei iarna, in lunile decembrie-februarie, insa statistic cazurile in numar mare apar din octombrie pana in luna mai.
Asa cum am avut Long COVID, dupa infectarea cu virusul SARS-CoV-2, si simptome care raman luni intregi sau ani dupa ce pacientul s-a vindecat, exista si „Long Flu”, gripa cu simptome persistente.
Prima data cand s-a folosit termenul de „Long Flu” a fost intr-un studiu denumit „Comparative long-term health outcomes after hospitalization for COVID-19 or influenza: a retrospective cohort study”, publicat in The Lancet Infectious Diseases pe 14 decembrie 2023. Autorii studiului au introdus si definit informal termenul ca sa descrie simptomele si complicatiile persistente dupa infectia acuta gripala, termenul fiind un corespondent al unei sintagme deja cunoscuta in lumea medicala, Long COVID.
Simptomele Long COVID sunt deja cunoscute, oboseala cronica, imposibilitatea unei gandiri clare, durere. „Long Flu” sau gripa cu simptomatologie persistenta apare de obicei dupa o gripa severa, cu simptome greu de gestionat.
Riscul de a dezvolta simptomatologia asociata „Long Flu”, gripa de care nu scapi asa de repede, este mai mare daca ai avut in trecut si COVID-19. Pacientii cu boli cronice, cu boli de inima, diabet, boli de rinichi, de ficat, cu sistem imunitar slabit sau compromis, care sufera de obezitate sau au peste 65 de ani pot ajunge sa aiba simptomele asociate gripei cu simptomatologie persistenta.
Dintre simptomele tipice pentru simptomatologia gripala persistenta amintim oboseala, probleme mentale, pulmonare, gastrointestinale si cele legate de inima si sistemul circulator. Se adauga ametelile, tulburarile de somn, anxietatea, suieratul in timpul respiratiei, tahicardia posturala, palpitatiile, hipotensiunea ortostatica usoara, greata, scaunele neregulate.
Gripa oricum putea genera encefalomielita mialgica/sindromul oboselii cronice, o afectiune ce apare dupa ce ai trecut printr-o gripa severa, care are simptome comune cu Long COVID. Potrivit unui studiu din 2021, 40% din pacientii care au trecut printr-un episod gripal au avut cel putin un simptom din sfera simptomatologiei asociate Long COVID in primele sase luni dupa ce au trecut prin boala.
In primele 4 saptamani dupa spitalizarea pentru tratarea gripei pacientii au raportat simptome tipice pentru gripa cu simptomatologie persistenta. Interesant este ca riscurile asociate cu gripa sunt mai mari cand vine vorba de sanatatea plamanilor decat in cazul COVID-19.
Asa cum s-a intamplat si la Long COVID, si in cazul „Long Flu” pot sa apara complicatii pe termen mediu si lung. Care ar fi acestea? Pneumonia bacteriana secundara, bronsitele cronice, miocardita, pericardita, meningita virala, encefalita, trombozele venoase, deshidratare si dezechilibre electrolitice la batrani.
Daca se ajunge la febra recurenta de peste 38 grade Celsius, o saturatie a oxigenului in sange de sub 94%, dureri toracice, confuzie, sincopa va fi nevoie de interventia urgenta a cadrelor medicale pentru salvarea pacientului.
Vaccinarea ajuta si in cazul „Long Flu”, la fel cum a ajutat in cazul Long COVID. Studiile au aratat ca pacientii care au fost vaccinati impotriva COVID-19 sau virusului gripal, virusului respirator sincitial nu au ajuns sa dezvolte simptome acute sau cronice asociate cu versiunea „long” a gripei sau altor boli respiratorii din aceeasi categorie. Vaccinurile asigura o protectie mai buna decat imunitatea naturala, durata de protejare a organismului e mai mare.
Pe langa vaccinarea anuala se vor recomanda si antivirale in primele 48 de ore de la infectare pentru grupele de risc, igiena foarte buna a mainilor, masca pe nas si gura, aerisirea spatiilor in care sta pacientul pentru a preveni complicatii si reinfectari. O alimentatie bogata in proteine, legume colorate, hidratarea corecta, consumul de alimente cu omega-3, vitamine si minerale ne vor tine departe si de „Long Flu”.
La fel ca in cazul Long COVID, si in cazul „Long Flu” ne vom obisnui cu aceste simptome si diagnosticarea va fi mai simpla pe masura ce ne prezentam la medic inca de la primele semnale legate de persistenta unor simptome asemanatoare gripei obisnuite pentru prea mult timp.