Vara lui 2024 nu a venit doar cu valuri de canicula si temperaturi cu mult peste asteptari, de peste 42-45 de grade zile la rand, ci si cu un noul val (sau poate mai multe?) de infectari cu SARS-CoV-2, vechiul nostru „prieten”. De data asta o subvarianta Omicron de data recenta, LB.1, D-FliRT/DeFLiRT, de prin martie sau aprilie 2024, este raspunzatoare de infectari din ce in ce mai multe in multe state si tari.
Noua subvarianta LB.1 este extrem de contagioasa, rata de transmisibilitate este una inalta fata de alta subvariante Omicron, numarul mare de infectari ducand la un adevarat val exact ca in pandemie, la inceputuri, val care pare sa devina din ce in ce mai periculos. Australia sau SUA sunt doar doua tari afectate de noua subvarianta SARS-CoV-2, LB.1 vine la putin timp dupa ce varianta JN.1 si subvariante KP.2 si KP3 au reusit sa infecteze foarte multi oameni in perioada mai-iunie 2024.
Subvarianta LB.1 face parte din familia Omicron, are legatura cu JN.1, este un „lastar” al acesteia, JN.1 dominand primavara si iarna trecuta la nivelul infectarilor. LB.1 seamana cu subvarianta FLiRT desprinsa tot din Omicron, doar ca LB.1 are mutatii in plus fata de FLiRT.
Discutam totusi despre o varianta FLiRT pana la urma, numita de experti D-FliRT/DeFLiRT, dar avem diferente majore fata de KP.2 si KP3, alte doua subvariante Omicron, diferenta fiind legata de stergerea la nivel genetic aparuta in proteina spike, mutatia se numeste S:S31del, ceva s-a schimbat-al 31-lea aminoacid din proteina spike a suferit aceasta „stergere”. Prima data LB.1 a fost observata de CDC in martie-aprilie 2024, insa a ajuns sa fie dominanta in multe regiuni din lume intre timp.
Sa ne amintim ca in august 2023 a fost descoperita o noua subvarianta in Luxembourg, JN.1, subvarianta Omicron. Pana atunci toate subvariantele Omicron aveau doar niste mici modificari fata de predecesori la nivel genetic. Cu ce a venit nou JN.1? Cu 41 de mutatii fata de XBB.1.5. Si asa numarul de infectari a tot crescut si am avut deja in multe tari valuri ca la inceput ce pandemie.
Si JN.1 nu s-a oprit si a suferit mutatii iar si iar, asa aparand si subvariantele FLiRT, KP.1.1, JN.1.7, KP.2. Variantele FLiRT aveau doua mutatii genetice majore in proteina spike. Da, era vorba de a scapa mai rapid de sistemul imunitar uman, dar abilitatea de a infecta rapid nu era atat de mare ca la inceputurile pandemiei de COVID-19.
Mai nou si subvariantele FLiRT au suferit multe mutatii, asa cu e si firesc la un astfel de virus. Noile subvariante sunt denumite FluQE, includ KP.3, care impreuna cu KP.2 domina la momentul actual toata planeta raportat la infectari. Partea proasta este ca, prin aceste mutatii, noile subvariante FLiRT au reusita sa infecteze iarasi rapid celulele spre deosebire de FLiRT, se „ataseaza” mai bine si mai usor la nivel celular.
Simptomatologia LB.1 include febra, frisoane, tuse, respiratie ingreunata, secretii nazale, nas care curge, dureri in gat si dureri musculare, stare de rau, oboseala, febra mare, adeseori diaree, dureri de cap mari, pierderea mirosului sau chiar pierderea gustului, greata varsaturi. Simptomele pot sa fie prezente toate sau doar o parte, depinde de pacient si de raspunsul organismului la infectare. Primele simptome vor fi vizibile la 48-72 de ore de la infectare, persoana infectata poate infecta la randul sau in primele 3-5 zile.
Ori de cate ori apar schimbari la nivelul proteinei spike protectia de la infectari din trecut sau de la vaccinari scade dramatic, ceea ce inseamna ca infectarea e mai usoara. Vestea buna este ca LB.1 se transmite mai usor decat KP.2, infectarile sunt mai rapide, dar nu va reusi sa depaseasca, cel putin pe termen scurt, infectarile cu KP.3 si descendentii sai.
Nu sunt inca informatii despre severitatea simptomatologiei prezentate, imunitatea persoanelor infectate este singura care va determina si cat de grave vor fi simptomele. Cel putin in Australia, unde sunt foarte multe infectari cu LB.1, spitalizarile nu mai sunt atat de multe, semn ca simptomele sunt in multe cazuri mai usor de suportat si nu provoaca multe complicatii severe. Pe de alta parte, in SUA am vazut extrem de multe vizite la camerele de garda din cauza COVID-19 in ultimele saptamani.
Vaccinurile din prezent nu ne vor proteja de LB.1, cele din toamna sau iarna probabil ca vor fi si pentru aceasta varianta daca se mentine trendul infectarilor si FLiRT este in continuare o problema.
Alta veste buna este ca acest val de vara era asteptat. Nu ne mai protejam, mergem in concedii, nu ne mai ferim de multimi sau de festivaluri, de locuri in care sunt extrem de multi oameni. Doar un exemplu: dupa un celebru festival la malul marii din Romania din aceasta vara camerele de garda s-au umplut de pacienti tineri si rude infectate cu SARS-CoV-2, cel mai probabil cu FLiRT.
Mai grav este ca multe cazuri sunt reinfectari si infectari pentru prima data, severitatea simptomatologiei fiind destul de periculoasa la persoanele cu sistemul imunitar slabit. Si statul in spatii inchise si aerul conditionat, mersul la mall si numarul mare de oameni care cauta racoarea acolo contribuie la severitatea acestui noi val de infectari cu SARS-CoV-2.
Si cu toate astea in fiecare iulie in ultimii patru ani am tot vazut un numar mai mare de infectari si de spitalizari din cauza COVID-19, asa ca nu ar trebui sa ne facem griji prea multe. Cele mai multe infectari recente se datoreaza tot FLiRT, subvariantelor FLiRT mai precis, asta pentru ca SARS-CoV-2 a reusit sa se fereasca mai bine de anticorpii nostri si sa se ataseze foarte usor de receptorul ACE2, o proteina din celulele umane din tractul respirator ce permite intrarea in orgasnism.
Conform opiniei epidemiologilor sunt trei factori majori care pot influenta cresterea infectiilor cu un virus-virusul, numarul de invidizi care se pot infecta la un anumit moment in timp, conditiile de raspandire a virusurilor.
Imunitatea oamenilor e mai mare atunci cand ne confruntam cu virusurile sezoniere obisnuite, e nevoie de conditii ideale mai greu de atins ca sa se poata produce infectarile toamna, iarna. SARS-CoV-2 e un virus nou si e foarte greu ca organismul nostru sa il elimine sau sa il blocheze sa infecteze celulele umane, mai ales ca apar mereu variante si tulpini noi si mutatii peste mutatii.
Toti cei care nu au facut COVID-19 iarna trecuta au imunitate extrem de scazuta si sansele sunt foarte mari sa se infecteze cu FLiRT. E nevoie de ani buni pana sa avem cazuri 0 vara si sa putem vorbi despre o imunitate foarte buna la nivelul populatiei generale.
Daca vom compara datele de anul trecut legate de infectari cu tot ce vedem acum ne vom da seama usor ca situatia e mult mai grava, deci vaccinarea ramane in continuare recomandata si cea mai buna protectie. Vaccinul bazat pe XBB.1.5 ar trebui sa ofere imunitate incrucisata impotriva LB.1, insa eficienta nu va fi atat de mare. Medicamentele orale pentru COVID-19 vor functiona in continuare. Un vaccin adaptat bazat pe KP.2 va ajuta cu adevarat, dar il vom vedea de abia la final de 2024. Protectia va fi foarte buna impotriva noilor subvariante care tot apar pentru ca mai toate sunt similare genetic cu KP.2.
Ce ne ramane de facut ca sa trecem vara si toamna cu bine si sa nu ne infectam este sa ne ferim cat putem de mult de multimi, de spatii inchise, sa purtam iarasi masca in aceste locuri, spatii, sa ne spalam pe maini, sa evitam atingerea fetei, ochilor, gurii cu mainile nespalate.
De asemenea, medicii si oamenii de stiinta recomanda si izolarea la domiciliu daca apar simptome de infectare cel putin 7-10 zile, tratamente specifice date doar de catre medicul de familie, dar si testare timpurie fie cu teste luate din farmacii, cele nazale de preferat, fie testare la medicul de familie sau la camerele de garda. Nu ar strica sa luam vitamine la recomandarea medicului, stimulente cat mai naturale pentru sistemul imunitar si sa avem grija la alimentatie, sa mancam multe fructe si legume de sezon, sa ne hidratam cum trebuie mereu.