Scoala in Romania si sistemul de invatamant sunt departe de a fi perfecte si de a ajuta elevii. Cu un sistem de invatamant in colaps si cu reforme peste reforme doar de dragul de a fi facute educatia a devenit mai curand subiect de glume si de criticat peste tot.

Problema reala este legata de abordarea materiilor scolare si de planurile cadru, de programele scolare prea incarcate. Solutii exista, dar nimeni nu e dispus sa le vada si sa le ia in considerare nici dupa 30+ ani de “imbunatatire” pe genunchi a sistemului de invatamant din Romania…

Elevii romani au prea multe discipline in trunchiul comun, si asta nu o spunem noi, o spun profesorii si expertii in educatie. Se studiaza mult si prost de cele mai multe ori, cu materii scolare care nu sunt de interes pentru elevi si care sub abordate de multe ori cu o oarecare reticenta doar pentru note si pentru a „trece clasa”.

Ideal ar fi sa avem un trunchi comun format din mai putine discipline, dar cu extinderea optiunilor unui curriculum la decizia scolii. In privinta orarului, iarasi vorbind la modul ideal, in ciclul inferior al liceului cinci discipline care sa fie utile si de interes intr-o zi vor fi suficiente, la fel si patru discipline pentru invatamantul primar sau gimnazial.

Noile planuri-cadru din invatamant la nivel de proiect dezvaluiau o realitate dura: elevii claselor a VII-a si a VIII-a ar fi avut 31-34 ore pe saptamana, cu materii noi introduse si discipline din vechile planuri-cadru, de cele mai multe ori inutile.

Si daca nu era suficient, in urma cu cativa ani, s-a propus un proiect pornit fix ce la Ministerul Educatiei legat de sustinerea evaluarilor nationale la mai multe probe fata de cele deja existente. Astfel, conform propunerilor, elevii de clasa a II-a si a IV-a puteau da teste legate de stilul de viata activ, la final de a VI-a urma proba la sport si un test de igiena personala, nutritie, fair-play. Si ca sa fie totul cat mai complicat, in clasa a VIII-a veneau alte trei probe noi, utilizare calculator, educatie civica si sport, se primeau si calificative. Proiectul nu a mai ajuns sa fie pus in practica si a fost si criticat la vremea sa.

O solutie pentru un curriculum si un sistem de invatamant plin de materii peste materii si cu elevi obositi si nemultumiti de scoala, care nu se simt atrasi de ea deloc, ar putea fi International Primary Curriculum, un tip de abordare interesanta despre care nu s-a discutat prea mult sau poate deloc la noi. Se aplica unor copii de 5-11 ani, de la gradinite la scoli si afterschool. Invatarea e pe baza de proiect, nu exista materii. Da. Ati citit bine, fara materii scolare. Deja sunt peste 700 de scoli din 90 de tari care folosesc sistemul International Primary Curriculum.

Avem module de sase saptamani, cum sunt si modulele actuale din invatamant, o idee buna care ar trebui sa ramana si sa se dezvolte, sa se imbunatateasca daca vrem educatie ca afara si in Romania. Fiecare modul are o tematica anume, se discuta la clasa despre subiect in detaliu, abordandu-se mai multe materii.

Prima saptamana e despre adunarea informatiilor despre subiectul dezbatut, discutiile au si latura practica, copiii sunt incurajati sa indeplineasca diverse activitati ca sa aduca plus valoare discutiilor. Toti copiii pun intrebari, asta e foarte important.

Dupa faza cu documentarea vine faza de proiectare de grup sau pe echipe, unde experimentarea e baza. La final se realizeaza un proiect comun care e prezentat copiilor sau colegilor.

Evaluarile copiilor sunt la fel ca in prezent, in modulele din scolile romanesti, pe baza activitatii din tot modulul, doar ca nimeni nu le spune copiilor ca sunt evaluati, ei nu stiu lucrul acesta, deci nu sunt stresati, presati mereu sa fie cei mai buni si nu exista competitie acerba.

Se invata totul prin descoperire si prin joaca, copilul devine mai responsabil, e atent la detalii, invata sa lucreze in echipa, sa colaboreze, sa se documenteze. Romana, matematica sau engleza vor fi de baza, se vor face zilnic, dar legate de tematica abordata in modul, restul materiilor vor fi integrate in modul si vor avea o latura practica pronuntata.

La sfarsit copilul are o imagine complexa despre tematica discutata tot modulul si ramane cu ceva, are deja si latura practica dezvoltata foarte bine spre deosebire de copilul care „toceste” pentru note si asteapta cate o evaluare ca sa mai „prinda” o nota si sa treaca repede clasa.

Anul trecut, Ministerul Educatiei si Cercetarii din Republica Moldova a venit cu alt exemplu bun de conduita si de actiune: un proiect concept de dezvoltare a curriculumului scolar, pentru a-l alinia mai bine la cererea de pe piata muncii. Scolile erau incurajate sa ofere un numar de obiecte de studiu mai redus, dar predate mai profund, elevii alegand obiectele de studiu in functie de capacitatile si interesele lor. Asa se crede ca elevii vor fi mai motivati sa invete.

In Romania, in momentul de fata, disciplinele invatate de copii la scoala sunt impartite in trunchi comun, indiferent de profil, curriculum diferentiat, materii specifice profilului, curriculum la decizia scolii, materii scolare alese de consiliul de administratie al scolii.
Dar in noile planuri-cadru pornite de la Ministerul Educatiei in faza de proiect avem trunchi comun, curriculum la decizia elevului din oferta scolii (CDEOS), curriculum de specialitate, curriculum pentru dezvoltare personala, unde avem materiile socio-umane, consilierea si abilitati socio-emotionale, sportul…

E important pe viitor sa avem scoli cu orare personalizate in functie de resurse, se incurajeaza zone de modularitate pentru scoli, elevii vor decide daca se duc la anumite ore in functie de interes, ceea ce va fi o schimbare importanta. Si daca ai un numar mare de ore alocate pentru unele discipline dispare si nevoia de meditatii suplimentare in pregatirile pentru admiteri.

In alte parti ale Europei, in tarile nordice, de exemplu, disciplinele scolare sunt mai accesibile ca mod de invatare, sunt si multe optionale, avem iarasi module, presiunea pusa pe elevi nu e deloc una foarte mare.

Suedia e tara unde elevii vor alege ce invata si gradul de complexitate al materiilor, se incurajeaza analiza si gandirea critica, fizica, biologia, chimia sunt materii separate, conceptul de Stiinte e de baza. Nu se pune accent pe detalii peste detalii in invatare, ci pe esential din perspectiva utilitatii informatiei, ceea ce in Romania nu se intelege nici dupa 30+ ani de invatamant in democratie… Da, nu exista un curriculum pedagogic structurat ca in Romania, se tine cont si de creierul copilului si de ce e capabil sa asimileze acesta. Pana in clasa a VII-a copilul nu e notat la scoala din Suedia.

Danemarca are sistem de invatamant asemanator cu tot ce am vazut in Suedia, copiii nu au teme peste teme, meditatii ca in Romania, pana in clasa a VII-a nu se pun note, calificative, din clasa a VII-a pana in clasa a IX-a apar calificativele. Se merge mult si pe pauze, pe miscare, pe multe perioade de „destresare”, copilul trebuie sa aiba si mintea limpede sa invete, nu sa stea sase ore la scoala si inca patru sau cinci ore acasa cu teme, invatat si iar invatat pentru note, fara sa mai aiba timp si de el, de relaxare intr-un fel cat de simplu…

In incheierea articolului nostru oferim viziunea Ministerului Educatiei despre numarul de ore pe saptamana pentru elevi asa cum apareau ele in planul-cadru pus la dispozitie de Minister: clasa pregatitoare-20 ore pe saptamana, 4 ore pe zi, clasa I-21 de ore pe saptamana, 4.2 ore pe zi, gimnaziu-34-36 ore pe saptamana, 6.8 pana la 7.2 ore pe zi, liceu-29-33 ore pe saptamana, 5.8 pana la 6.6 ore pe zi si asta e media la fiecare ciclu… Adaugati la toate orele astea si orele cu temele, cu invatatul si vedeti cat timp ii mai ramane unui copil si pentru altceva, orice, dar nu pentru scoala romaneasca… Nu e de mirare ca micutii sunt obositi si parintii sunt tot mai nemultumiti de ce se intampla in sistemul de invatamant “modern” din Romania...