In 2020 putina lume mai este tentata sa ia o carte in mana din biblioteca sau sa cumpere una de la librarii ori targuri de carte. Cu toate astea, cititul este foarte important pentru dezvoltarea noastra si pentru formarea noastra, pentru sanatatea noastra.
Una dintre marile schimbari care a venit la pachet cu accesul la Internet a fost scaderea apetitului pentru lectura, pentru citit de placere. In lipsa calculatorului conectat la internet si a dispozitivelor moderne generatiile anterioare nu aveau alta forma de relaxare si de petrecere a timpului liber. Asa ca se refugiau in citit.
Si citeau mult. Citeau tot ce gaseau prin biblioteca de acasa sau de la biblioteca. Tinerii mergeau mai des la biblioteca, cautau minute in sir o carte buna si o imprumutau, mergeau in librarii si isi alegeau multe carti pe care le citeau cu nesat.
Astazi, cititul nu a disparut complet din lista de preocupari ale tinerilor, ale copiilor, dar a fost inlocuit in mare parte de alte activitati mai interesante si interactive pe calculator sau pe smartphone. Se citeste mai putin si sporadic, alegerile facute nu sunt de multe ori cele mai fericite. Scoala incurajeaza in continuare cititul, insa programele scolare nu ofera autori atat de interesanti pentru generatiile din prezent.
De ce e bine sa citim mai mult in 2020 si cum ne ajuta o carte citita?
Creierul are nevoie de „exercitii” permanente pentru a ne ajuta sa gandim mai repede si mai bine. Studiile au demonstrat ca un numar mic de pagini citite in fiecare zi pot ajuta la prevenirea dementei sau a Alzheimerului, dar si la o gandire mai clara si mai limpede, la luarea unor decizii mai rapide. In timpul cititului imaginatia noastra este stimulata, creierul incepe sa functioneze la capacitate maxima, ne imaginam universul descris in opera citita, incercam sa vizualizam toate scenele pe care le descoperim in carte.
Scapam mai usor de stres. O carte buna, o carte care ne place ne va transporta instant in alta lume, vom uita pentru cateva minute de toate problemele si ne relaxam mai usor. Stresul dispare ca prin minune in timpul cititului, mai ales daca alegem o carte care ne face placere, al carui subiecte pe placul nostru. S-a dovedit deja ca lectura este unul dintre cele mai bune medicamente pentru insomnie sau pentru persoanele care sunt destul de agitate si nu au cum sa adoarma la anumite ore.
Ne dezvoltam vocabularul. Un discurs coerent, elegant, inseamna si un numar mai mare de cuvinte cunoscute si o intelegere mai buna a topicii, a modului in care putem folosi cuvintele cunoscute in anumite propozitii. Pe langa faptul ca invatam cuvinte noi din cartile citite putem vedea si folosirea lor corecta in context, putem invata mai usor si o limba straina. Vocabularul nostru are nevoie in permanenta de imbunatatiri si aceste upgrade-uri nu au cum sa aiba loc in lipsa lecturii sustinute, permanente.
Vom avea o memorie mai buna. De fiecare data cand citim carti incercam sa ne amintim personaje, numele lor, date despre ele, diverse scene si detalii descrise anterior. Astfel ne punem la lucru memoria si vom retine mai usor informatia de care avem nevoie pentru examene sau pentru locul de munca. Si atunci cand ajungem sa povestim cuiva subiectul unei carti care ne-a impresionat ne vom pune la incercare memoria si o vom antrena.
Gandirea analitica se va imbunatati simtitor. Ni se intampla de mult ori sa citim un roman politist si sa dezlegam misterul inainte de finalul cartii si de dezvaluirea lui. Gandirea analitica este antrenata cand citim, tinem cont de detalii, de diverse indicii, de modul in care discuta personajele si de descrieri, analizam totul si incercam sa descoperim ce se intampla de fapt. Creierul uman e foarte curios si incearca sa anticipeze mereu, gandirea analitica are un rol important in aceasta anticipare.
Nu e neaparat sa citim doar romane politiste ca sa avem o gandire analitica mult imbunatatita, orice fel de lectura contribuie la dezvoltarea unei gandiri pronuntat analitice, in special daca e vorba de romane, de nuvele, de povestiri in care sunt mai multe fire narative si personaje.
Scriem mai bine. Pe langa dezvoltarea vocabularului, cititul poate contribui si la o exprimarein scris mai usoara si mai eleganta, mai eficienta. Expunerea la opere foarte bine scrise, cu un vocabular adecvat, cu un stil si o scriitura „curate” s-a dovedit ca are o influenta foarte mare asupra scriiturii proprii, asupra exprimarii in scris. Observarea fluiditatii scriiturii, a modului in care apar frazele si a legaturilor dintre acestea va ajunge sa influenteze pana la urma maniera in care ajungem sa scriem mai tarziu, in adolescenta sau la maturitate.
Cum un muzician invata de la altii mai buni si pictorii folosesc tehnici de la maestrii lor, asa si scriitorii sau cei care vor sa foloseasca scrisul pentru a obtine venituri pot sa invete din operele literare parcurse.