Tehnicile moderne de predare sunt calea sigura spre o asimiliare a cunostintelor mult mai simpla

In calitate de profesor vei cauta in permanenta cele mai bune metode de predare si vei vrea sa te informezi mereu in privinta inovatiilor din pedagogie. Noile metodologii de predare de la clasa schimba incet, incet educatia si modul in care se desfasoara ea in toate colturile lumii.

Tehnicile noi de predare isi propun sa simplifice si sa eficientizeze procesul de predare, de invatare, sa ajute elevii sa aiba performante mai bune. Nu e usor sa treci de la predarea traditionala, bazata pe expunerea unor lectii obisnuite, pe ascultare din partea elevilor, la tehnici inovatie, adaptate educatiei moderne. Profesorii trebuie totusi sa se adapteze la noile modificari de paradigma si sa incerce sa gaseasca cele mai simple si mai bune maniere de implementare ale tehnicilor de predare si de invatare.

Va fi mai bine pentru elevi, lectiile nu vor mai fi atat de plictisitoare, ce se va invata la scoala va ramane mai multa vreme in mintea copiilor si va putea si inteles mai bine. Vor avea de castigat si profesorii, pentru ca nu vor mai depune efort si vor reusi sa predea tot ce doresc in cel mai simplu si mai interesant mod.

Doar cateva exemple de metodologii moderne si inovative pe care profesorii le pot utiliza in activitatea de zi cu zi, de la scoala.

Clasa „intoarsa”. Este una dintre metodologiile a inceput sa castige teren in ultimii ani. Abordarea pedagogica este destul de simpla, in loc sa se foloseasca metoda clasica de predare, profesorul vine la clasa si incepe sa ii invete pe copii, sa le explice despre ce e vorba in lectie, elevii sunt lasati sa parcurga materialele educationale acasa si sa lucreze in baza lor la clasa. In loc sa pierzi timp cu predarea la clasa, poti sa te ocupi de fiecare elev in parte si de nevoile lui particulare, elevii pot intreba ce nu au inteles si se poate puncta doar lucrul pe care ei nu il pot intelege corect.

Castigi timp, ai cum sa faci si proiecte de grup la clasa, pe sarcini specifice, copiii vor fi mai incantati de interactivitatea orelor si vor vrea sa interactioneze, nu se vor mai plictisi. Metodologia de predare e usor de pus in practica, trebuie doar sa invatam elevii sa citeasca acasa si sa descopere, sa foloseasca si materiale aditionale, daca au nevoie, in asa fel incat la clasa sa se poata discuta despre materie si sa se poata realiza cat mai multe aplicatii utile in intelegerea clara a notiunilor vehiculate.

Invatarea bazata pe proiect. Odata cu aparitia tehnologiilor moderne si in scoli, vechile metodologii au trebuit sa se „impace” cu unele noi, sa fuzioneze pana la urma, spre binele copiilor. Una dintre metodologiile moderne folosite cu succes la clasa este PBL, invatarea bazata pe proiecte. In loc sa inveti elevii lectii clasice, sa predai o materie pe care s-ar putea sa nu o placa asa de mult si sa devina plictisitoare, te folosesti de PBL si ii inveti notiuni utile prin intermediul unor proiecte dezvoltate care aduc in discutie si raspund la probleme din viata reala.

Se invata toate notiunile incluse in curriculum mai usor, se porneste de la probleme concrete, dispare incet, incet modelul traditional teoretic si modelul abstract. Elevii vor putea sa isi utilizeze gandirea critica, vor comunica mai bine, vor colabora ca sa rezolve probleme, exact ca in viata reala.

Invatarea prin cooperare. Spre deosebire de metoda traditionala de predare, in care profesorul e la catedra si elevii stau in banci si asculta, aceasta metoda presupune gruparea elevilor in echipe, pentru a colabora si a gandi in echipa. Lucrul in grup imbunatateste atentia, implicarea si elevii reusesc sa asimileze mai usor notiunile noi. Ideea este ca fiecare membru al grupului sa poata termina cu succes sarcina trasata. Se formeaza grupuri de 3-6 elevi, fiecare membru are un rol specificat de la inceput, iar ca sa atingi obiectivele propuse trebuie neaparat sa existe colaborare, coordonare intre toti membrii echipelor. Scopul final este, asadar, unul comun. In cazul invatarii individuale, elevul este interesat doar sa atinga obiectul sau si nu il intereseaza ce se intampla in restul clasei.

Gamificarea. Integrarea de elemente desprinse din jocuri in medii non-ludice sau gamificarea reprezinta o practica pe care am tot vazut-o in scoli. Datorita evolutiei jocurilor video fenomenul gamificarii ca metoda de predare si invatare a luat amploare. Jocuri pentru elevi au tot existat de ani buni, insa incluziunea gamificarii in curricula scolara este de data recenta si va continua sa functioneze si in viitor. Practic elevii pot invata prin joaca, invatarea nu mai este un proces rigid, regulile sunt deja cunoscute din jocuri, totul devine un joc pana la urma. Fiecare notiune ajunge sa fie asimilata mai usor, gradul de interactivitate este crescut iar elevii participa la ore de placere.

Invatarea „distantata”. E o tehnica noua de predare si de invarare in care profesorii repeta lectia de trei ori cu pauze de 10 minute intre repetitii. In pauze activitati fizice sau legate de consolidarea notiunilor deja invatate sunt realizate in scopul consolidarii notiunilor pentru urmatoarea lectie. Elevii vor putea face conexiuni care ii vor ajuta sa isi reaminteasca diverse cunostinte acumulate. Ei se vor relaxa si vor retine mai multe decat in cazul unei predari continue timp de o ora. S-a dovedit deja ca aceasta metoda ii ajuta pe elevii de toate varstele sa aiba note mai bune si sa isi imbunatateasca simtitor sanatatea mintala.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?