Daca la inceputul epidemiei de COVID-19 nu se stiau prea multe lucruri despre SARS-CoV-2, la aproape un an de la debutul bolii stim deja care sunt simptomele clare care pot sa identifice pacientii cu SARS-CoV-2 si stim si cum ii putem trata pentru a ameliora din simptomatologie. Cele mai comune manifestari ale COVID-19 sunt febra, tusea seaca, oboseala cronica, pierderea mirosului si a gustului, probleme grave de respiratie.
Mai avem si dureri de gat, dureri de muschi, de cap, dureri in tot corpul si chiar ameteli puternice. Aceste simptome dispar dupa ce se administreaza un tratament special, in cele 14 zile de spitalizare, imediat dupa ce a fost confirmat cazul de COVID-19 cu manifestari severe. Totusi multe simptome raman si dupa ce pacientul se simte mai bine si e externat.
La prima vedere cand vorbim despre COVID-19 ne referim in esenta la o boala de plamani. Si asa si este, cel putin la o prima examinare. Avem virusul SARS-CoV-2 care infecteaza rapid celulele sistemului respirator uman si duce la aparitia unei pneumonii puternice. Totusi e gresit sa vedem in COVID-19 doar o banala boala de plamani, cauzata de o raceala sau de un curent, un aer conditionat.
Simptomatologia asociata acestui coronavirus este mult mai complexa. Se adauga rapid pierderea gustului si a mirosului, febra mare, tuse puternica, dureri peste tot in corp, chiar si diaree cronica. Manifestarile severe includ confuzie, imposibilitatea respiratiei normale si dureri de muschi, in special in zona membrelor.
20% dintre cei afectati de COVID-19 au nevoie de spitalizare imediata pentru tratarea pneumoniei, multi ajung sa aiba si o nevoie acuta de oxigen. 5% dintre toate cazurile de pneumonie generata de COVID-19 ajung sa fie severe si sa aiba nevoie de terapie intensiva si de suport pentru respiratia corecta si oxigenare.
Sistemul imunitar este lovit puternic atunci cand in corp avem deja SARS-CoV-2. Celulele sistemului imunitar sunt putine si nu mai pot controla virusul, raspunsul firesc al organismului este inflamatia aparuta la toate organele vitale.
De aceea COVID-19 este atat de periculos pentru anumiti pacienti care mai au si alte boli destul de grave. Tratamentele imunosupresoare si imunomodulatoare sunt singura sansa a bolnavilor in lupta cu noul coronavirus, pana la aparitia unui vaccin eficient.
Urmari ale infectarii cu SARS-CoV-2 pe termen lung, dupa iesirea din spital
Mai grav este ca virusul se concentreaza in prima faza pe inflamarea capilarelor mici si a vaselor de sange, nu doar la nivelul plamanilor, ci la toate organele vitale. De unde si cheagurile de sange si problemele grave aparute la rinichi si la inima.
Si nu avem cum sa impiedicam acest lucru pentru ca inflamatiile apar inca din primele faze ale infectarii. Pana la detectarea virusului in urma unor teste si pana la aparitia unor simptome evidente deja avem afectate o multime de zone din corp.
Dupa ce am iesit din spital si suntem „vindecati”, simptome moderate pot persista pentru cateva saptamani pana la 60 de zile. Printre acestea inalnim: probleme de concentrare, de respiratie, dureri de stomac si probleme la nivel digestiv, tiuit in urechi, senzatii de ace in tot corpul, stare de rau, de greata, artrita la nivelul mainilor, chiar si tahicardii si probleme legate de intreg sistemul circulator.
Mai apar si probleme legate de somn, depresia, diverse afectiuni moderate la nivelul sistemului nervos. Sistemul nervos e atacat direct de acest coronavirus si se poate ajunge pe termen lung la pierderi de memorie, la probleme de concetrare pe termen scurt si chiar la halucinatii severe.
Studiile din SUA au aratat ca vom putea avea pe termen lung si tuse, congestie nazala si respiratie dificila in orice fel de circumstante, miros si gust care nu revin la normal, dureri de piept, apatie, anxietate PTSD. Alte studii au demonstrat ca vor exista urmari si in privinta inimii si a tesutului, a musculaturii sale, aparand adesea inflamatii care se mentin in timp, dupa spitalizare si tratamente.
Cum putem preveni simptomele pe termen lung?
Dar nu e ceva nou, totusi. Gripa are si ea simptome care persista, precum oboseala si durerile musculare, vazute inclusiv dupa pandemiile din 1890 si 1918-1919. Ca si in cazul gripei, si la COVID-19 avem simptome care vor persista si un an sau mai multi si care vor duce la complicatii pe masura ce apar si alte elemente care vor schimba starea de sanatate a pacientilor.
Pe termen lung astfel de simptome care tot persista pot fi factori de risc pentru tensiunea arteriala, pentru obezitate si pentru sanatatea mintala.
Prevenirea unor simptome care persista si dupa ce e terminat un tratament cu medicamente si injectii intr-un spital nu e posibila. Depinde de la un organism la altul, depinde si de raspunsul organismului la tratament, de dozele administrate si de gravitatea infectarii.
Singura modalitate prin care putem incerca prevenirea simptomelor pe termen lung este una simpla si la indemana tuturor: ne inscriem in programe de recuperare pentru pacientii care au trecut printr-un episod COVID-19 si incercam sa respiram corect, din nou, mergem la controale la cardiolog, la medicul de familie pentru a urmari orice fel de simptome persistente si a le ameliora.
E o lupta nedreapta, e clar asta, dar nimic nu ne opreste sa incercam sa ducem o viata normala si sa limitam, cu ajutorul medicilor, toate simptomele care ne pot pune viata in pericol mai tarziu. Si cel mai important lucru: trebuie sa evitam reinfectarea cu SARS-CoV-2 pentru a nu agrava simptomatologia care inca mai persista la cateva saptamani dupa ce am iesit din spital sau nu mai avem manifestari severe ale COVID-19.