Istoria economiei este strans legata de istoria umanitatii. Economia a evoluat si evolueaza in continuare in concordanta cu tot ce se intampla in lume, cu evenimente si cu schimbari de natura politica sau sociala. De la crize economice majore la conflagratii mondiale sau revolte, toate au influentat istoria economiei globale si au reusit sa modifice radical traiectoria sau directia pe care aceasta se afla.
Dincolo de momentele importante, notabile, istoria economiei a consemnat si cateva momente si evenimente inedite, interesante care au ramas in analizele economice de mai tarziu.
Cea mai mare influenta asupra economiei o are politicul. Vedem clar, zi de zi, fluctuatii ale economiilor si modificarile ce au loc pe scena politica. Economia si istoria economiei au fost si raman strans legate de istoria globala, orice am face. Multe momente cheie din istoria umanitatii au avut urmari si in plan economic, astfel ca economia a fost afectata sau nu de diverse schimbari din cursul istoriei.
Nu am avut mereu momente foarte serioase si importante in istoria economiei globale. Cum era firesc au fost si multe evenimente cu o oarecare doza de umor si de seriozitate nu foarte mare, pentru ca istoria economiei globale a avut si clipe de „respiro”. Daca ar fi sa trecem in revista toate aceste momente nu ne-a ajunge timpul si spatiul, asa ca ne-am oprit doar la cele mai relevante din intreaga istorie a economiei.
Tort sau moarte? E alegerea dvs. Imparatul Diocletian se confrunta cu o problema majora in Roma secolului al III-lea: inflatia in urcare si devalorizarea monedei. Rezolvarea a fost simpla: s-au aplicat preturi fixe la tot ce se putea cumpara. Toti cei care vindeau bunuri la preturi mai mari decat cele stabilite era condamnat la moarte. Totusi bunurile au inceput sa fie stocate si s-au adunat cantitati prea mari peste tot. Asa ca s-a dat o lege pentru a se interzice si crearea de stocuri prea mari. Pedeapsa era aceeasi: moartea.
In replica oamenii de afaceri de atunci si-au inchis magazinele. Dar nebunia nu s-a terminat acolo. S-a dat alta lege: cine inchidea propria afacere sau nu se descurca era condamnat la moarte. Intr-un final lucrurile s-au mai linistit si economia romana a reusit sa se echilibreze din mers. Insa nu datorita acestor masuri drastice. Imperiul Roman a rezistat, insa daca mai erau multe astfel de legi cu siguranta nu mai vorbeam despre el astazi…
Sistemul monetar roman in colaps si trocul. Imperiul Roman a avut mari probleme in secolul al V-lea, cand s-a prabusit. Cum era firesc, sistemul financiar roman s-a prabusit si el. Si daca nu mai ai sistem financiar nu mai ai nici monede. Ele au disparut la proprou in zona Angliei, unde nu mai erau bani. Asa ca insulele britanice s-au intors la troc si la o economie bazata pe schimburi de vreme ce nu mai erau bani. Peste secole s-a revenit la folosirea unor monede, dar doar atunci cand Anglia a fost fortata sa plateasca protectie in bani vikingilor ca sa nu mai continue jafurile, care se tot repetau.
99% puritate. Germania secolului al XV-lea avea si ea probleme, dar nu cu banii, ci cu granele, cu cerealele. Si de aici si problema reala: nu prea mai era bere, nu se mai putea face atata bere cat ar bea germanul in secolul al XV-lea. Berarii din Munich, Resenburg foloseau de la seminte la condimente si chiar stuf ca sa mai dea gust berilor.
Ca sa nu apara bauturi care nu prea mai erau pure, autoritatile germane au impus o legislatie aspra care fixa o puritate standard pentru bere, pe care toata lumea o respecta. Prin lege se utilizau la producerea berii doar apa, orz si hamei. Aceeasi regula se pastreaza si astazi si o intalnim sub denumirea de Reinheitsgebot.
Tot ce e bun sa fie pentru Franta. In secolul al XVII-lea Franta o ducea foarte rau financiar din cauza politicilor Regelui Soare, Louis XIV. Insa si ministrul sau de Finante Jean-Baptiste Colbert are o parte din vina.
Schema de taxe gandita de catre Colbert si obsesia pentru producerea de bunuri de lux, eliminarea rapida a bunurilor de larg consum au dus la golirea visteriei Frantei. Locuitorii de abia aveau cu ce se hrani, de aici s-a ajuns si la revolutii violente in epoca. Economia Frantei din acea perioada a cunoscut cea mai neagra fila din istoria sa.
Rate ajustabile la credite ipotecare si un Arhiduce Ferdinand mult prea liber in gandire. Anii 1860 au adus in nou formatul Imperiu Austro-Ungar niste legi destul de ciudate pe partea economica. Se incuraja o libertate mai mare la imprumut si bancheri care mai lasau si de la ei doar, doar vor mai creste cei care isi doreau niste imprumuturi.
La mijloc era doar dorinta de a incuraja o bunastare economica in tot Imperiul si, evident, bani mai multi pentru intreg Imperiul, putere economica destul de buna in epoca. In toata Europa Centrala s-a ajuns la colaps economic din cauza acestor politici economice, la speculatii peste tot pe piata, mai ales in domeniu proprietatilor imobiliare, si la o criza in privinta fondurilor imprumutate.
Si asa s-a ajuns si la celebra Panica de 1873 si la o criza destul de puternica, ce a afectat si Statele Unite ale Americii. Dar a fost si o parte buna a acestui dezmat economic: multe cladiri europene frumoase vin tocmai de atunci, cand am avut o exuberanta irationala.
Decaderea Tokyo-ului. Japonia era cea mai importanta economie din secolul al XX-lea si economia cu o crestere uriasa. Pana prin anii 1980 valoarea proprietatilor din Japonia era asa de mare incat tot ce insemna pamant japonez valora de patru ori mai mult decat valorau toate proprietatile din Statele Unite ale Americii. Valorea imobiliarelor din Tokyo era mai mare decat tot ce avea America.
Dar pana la finele secolului bursa de valori de la Tokyo era deja in cadere libera, cu pana al 60% mai slaba decat prin 1989. Valoarea proprietatilor a scazut dramatic cu peste 80%. Unii dau vina pe supra-speculatii, altii dau vina pe romanul lui Michael Crichton „Rising Sun”.